DECIZIA nr. 152 din 30 martie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 18/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 1 august 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 68
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 68
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 73
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 680 26/06/2012
ART. 9REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 68
ART. 9REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 74
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 820 09/11/2006
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 68
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 68
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 74
ART. 19REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 2
ART. 20REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 73
ART. 23REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 6
ART. 23REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 12
ART. 23REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 27
ART. 25REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 58
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 93 05/03/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 735 14/12/2023





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia-Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Romeo-Dominic Danciu, prin curator Iuliana Danciu, în Dosarul nr. 234/95/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.761D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 234/95/2019, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Romeo-Dominic Danciu, prin curator Iuliana Danciu, într-o cauză privind soluționarea contestației formulate împotriva deciziei prin care s-a respins acordarea pensiei de invaliditate.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate creează o discriminare, contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, între persoane cu handicap care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și care au fost diagnosticate cu schizofrenie și cele care, așa cum este cazul autorului excepției, au fost diagnosticate cu oligofrenie. Se arată că oligofrenia și schizofrenia se aseamănă foarte mult, în ambele cazuri fiind afectate facultățile psihice și se pierde contactul cu realitatea, deosebirea între acestea fiind faptul că în cazul oligofreniei rămânerea în urmă a facultăților psihice are loc de la naștere. Și într-un caz și în celălalt, persoanele diagnosticate cu schizofrenie sau oligofrenie sunt persoane cu handicap care necesită protecție socială din partea statului.6.În continuare se arată că, solicitând acordarea pensiei de invaliditate, această cerere a fost respinsă, invocându-se dispozițiile art. 73 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condițiile legii, stagiu de cotizare.7.Se precizează că autorul excepției nu este o persoană care a pierdut capacitatea de muncă în timpul vieții, ci s-a născut fără capacitatea de muncă. Or, o astfel de persoană nu poate realiza stagiu de cotizare.8.Se mai arată că, în vederea realizării unui stagiu de cotizare necesar obținerii pensiei de invaliditate, curatorul autorului excepției a dorit să încheie un contract de asigurare pentru acesta din urmă, însă casa de pensii a respins această cerere, pentru că autorul excepției nu are capacitate de muncă.9.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă arată că legiuitorul are libertatea de a stabili drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. În acest sens invocă deciziile Curții Constituționale nr. 820 din 9 noiembrie 2006 și nr. 680 din 26 iunie 2012. Arată și că principiul egalității în fața legii și a autorităților publice presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Invocă Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994. Aplicând aceste principii în cauză, instanța de judecată observă că, în cazul pensiei de invaliditate, legea prevede doar ipoteza pierderii capacității de muncă, excluzând situația persoanelor care din cauza unor malformații congenitale nu pot realiza nici stagiul de cotizare minim de o zi necesar pentru acordarea pensiei de invaliditate în temeiul art. 73 din Legea nr. 263/2010. În raport cu situația dată, aceste persoane lipsite de capacitate de muncă din cauza malformațiilor congenitale ar trebui să beneficieze de aceleași dispoziții precum cele ale art. 74 din lege, potrivit cărora au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) și b), alin. (2), (3) și (4), cu atât mai mult cu cât în cazul afecțiunilor psihice nu poate fi individualizată într-o manieră rezonabilă și general acceptabilă numai schizofrenia ca având aptitudinea de a atrage tratamentul legal.10.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: „(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 și care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: […] b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;“.14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 pornește de la premisa că acestea stabilesc un tratament diferit, mai favorabil, pentru persoanele aflate în ipoteza acestui text de lege în raport cu persoanele aflate în ipoteza art. 68 alin. (1) lit. c) din aceeași lege. Dispozițiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 se referă la acordarea pensiei de invaliditate persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza neoplaziilor, schizofreniei și SIDA, în timp ce dispozițiile art. 68 alin. (1) lit. c) se referă la persoanele care au pierdut capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.16.În mod concret, autorul excepției compară situația persoanelor cu schizofrenie cu situația sa, persoană diagnosticată cu oligofrenie încă de la naștere.17.În opinia autorului excepției, diferența de tratament ar decurge din faptul că dispozițiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, stabilind condițiile în care au dreptul la pensie de invaliditate persoanele aflate în ipoteza art. 68 alin. (1) lit. b) din aceeași lege, prevăd că acest drept se acordă „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, în timp ce dispozițiile art. 73 din Legea nr. 263/2010 prevăd că persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condițiile legii, stagiu de cotizare.18.Prin urmare, autorul excepției consideră că persoanele cu schizofrenie ar putea obține dreptul la pensie de invaliditate fără a realiza stagiu de cotizare, în timp ce persoanele care s-au născut cu o boală asemănătoare, așa cum este cazul său, sunt obligate să realizeze un stagiu de cotizare.19.Față de aceste critici, Curtea reține că dispozițiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, prevăzând dreptul la pensie de invaliditate „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, nu pot fi interpretate în sensul excluderii totale a cerinței existenței unui stagiu de cotizare, așa cum susține autorul excepției, ci, având în vedere caracterul imprevizibil și deosebit de grav al situațiilor avute în vedere, care duc la pierderea capacității de muncă, textul de lege exclude condiția referitoare la necesitatea unei anumite durate a stagiului de cotizare necesar ori a vârstei la care se poate acorda dreptul la pensie de invaliditate. Curtea amintește că, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, unul dintre principiile de bază ale sistemului unitar de pensii publice îl constituie principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Pensia de invaliditate, nefiind un drept de asistență socială, ci un drept de asigurare socială, este întemeiată pe principiul contributivității.20.Prin urmare, Curtea constată că, în realitate, tratamentul juridic diferit criticat de autorul excepției decurge dintr-o eronată interpretare a dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 în raport cu dispozițiile actuale ale art. 73 din aceeași lege.21.Cât privește critica referitoare la imposibilitatea persoanelor aflate în ipoteza autorului excepției – respectiv persoane care s-au născut fără capacitate de muncă – de a obține o pensie de invaliditate, întrucât nu pot, din cauza bolii pe care o au, să realizeze un stagiu de cotizare, Curtea reține că pensia de invaliditate este concepută ca o contraprestație a sistemului public de pensii pentru persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă. Ipoteza vizată de legiuitor are în vedere intervenirea unei cauze imprevizibile, invalidante care împiedică persoana să mai muncească după ce aceasta a început să desfășoare o activitate profesională și să cotizeze la sistemul public de pensii. Pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza situațiilor enumerate la art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză și de aceea justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat.22.Situația autorului excepției – respectiv o persoană lipsită de capacitate de muncă de la naștere – este însă diferită. Acesta nu și-a pierdut capacitatea de muncă, ci nu a avut-o niciodată, astfel că nu se poate prevala de intervenția unei cauze aleatorii, invalidante, care să justifice acordarea pensiei indiferent de stagiul de cotizare realizat. Altfel spus, condiția imprevizibilității care justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat nu este întrunită, așa încât acest tip de pensie nu poate fi acordat unei persoane care nu a avut niciodată capacitatea de muncă.23.Cu toate acestea, sistemul public de pensii nu condiționează acordarea unei pensii de prestarea unei munci, ci de contributivitate și de împlinirea unei vârste legale la care poate fi acordat dreptul la pensie. Dispozițiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 stabilesc că sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate, conform acestei legi, pe baza contractului de asigurare socială. De asemenea, dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd că orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă și, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie. Potrivit art. 12 alin. (1) din același act normativ, contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială și casa teritorială de pensii competentă, în funcție de domiciliul sau reședința persoanei.24.Prin urmare, oricine poate opta să se asigure facultativ în sistemul public de pensii, pe baza unui contract de asigurare, în vederea obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.25.De asemenea, în contextul cauzei se impune a fi amintit și art. 58 din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor complete de cotizare.26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Romeo-Dominic Danciu, prin curator Iuliana Danciu, în Dosarul nr. 234/95/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x