DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Sindicatul DGMPS Bacău din cadrul Casei Județene de Pensii Bacău în Dosarul nr. 5.812/2/2017 al Curții de Apel Bacău – Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 703D/2019. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, prin care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor de lege criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 149 din 22 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.812/2/2017, Curtea de Apel Bacău – Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Sindicatul DGMPS Bacău din cadrul Casei Județene de Pensii Bacău, în cadrul soluționării recursului declarat împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins acțiunea reclamanților privind acordarea de drepturi salariale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale raportat la Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și la art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. În esență, se susține că dezlegarea dată prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, este în contradicție cu prevederile constituționale invocate, precum și cu Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție depășindu-și atribuțiile, adăugând la decizia Curții Constituționale și la legile de salarizare. … 6.Astfel, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, paragraful 34, Curtea Constituțională a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, același grad, aceeași gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, „din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică“. Potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. La paragraful 37 din Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea a stabilit că instituțiile și autoritățile publice urmează să aplice în mod direct prevederile constituționale în privința stabilirii „nivelului maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz“ al salariului de bază/indemnizației de încadrare, astfel cum a fost constatat prin decizia sa. … 7.Însă, prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare pentru personalul încadrat în direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului se raportează la nivelul aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, și nu la nivel național. Or, această decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție interpretează o decizie a Curții Constituționale, intrând în contradicție vădită cu ceea ce a stabilit instanța constituțională, respectiv că egalizarea la nivel maxim se face în cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. De altfel, Curtea Constituțională și-a menținut jurisprudența sa, așa cum reiese din Decizia nr. 443 din 28 iunie 2018, și, astfel, intruziunea nejustificată pe care o face Înalta Curte de Casație și Justiție, depășindu-și în mod vădit atribuțiile pe care le are, încercând să adauge la o decizie a Curții Constituționale, este neconstituțională, limitând accesul la justiție. … 8.Se mai susține că, în jurisprudența sa, Curtea a preluat doctrina dreptului viu, care produce efecte directe în privința determinării conținutului normativ al normei de referință, și anume Constituția, iar, în această privință, Curtea Constituțională este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a realiza o asemenea interpretare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 276 din 10 mai 2016). … 9.De asemenea, se susține că s-a încălcat și legea întrucât, prin legile de salarizare, legiuitorul a intenționat să separe familiile ocupaționale și a făcut-o în mod direct, prin dispozițiile cuprinse la art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit cărora clasele de salarizare și coeficienții de ierarhizare pe baza cărora se stabilesc salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile și alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, precum și pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzuți în anexele nr. I-VIII la Legea-cadru nr. 284/2010. Autorii excepției arată că anexa nr. I se referă la Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, iar funcționarii publici de la două instituții locale (Casa Județeană de Pensii Bacău și Casa de Asigurări de Sănătate Bacău) sunt salarizați potrivit anexei nr. I. … 10.Se mai arată că, prin prisma articolelor de lege criticate și a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, legiuitorul, printro lipsă de reglementare coerentă, lasă posibilitatea nașterii unor conflicte de natură instituțională între Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională. Nicăieri nu este prevăzută posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a modifica nu doar interpretarea dată deja de către Curtea Constituțională, ci chiar de a adăuga cu totul la această decizie. În concluzie, se încalcă și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale. … 11.Cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate a dezlegărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 206 din 29 aprilie 2013, prin care s-a declarat neconstituțională dezlegarea dată problemelor de drept judecate prin Decizia nr. 8 din 18 octombrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite. … 12.Referitor la încălcarea art. 16 din Constituție se invocă jurisprudența Curții Constituționale privind principul egalității în fața legii și se arată că, din moment ce situația juridică a personalului bugetar de același grad, aceeași gradație, vechime în funcție sau în specialitate și aceleași studii este identică, în cadrul aceleiași familii ocupaționale, atunci și tratamentul juridic aplicabil – salariul de bază/indemnizația de încadrare – trebuie să fie același, nefiind permis, spre exemplu, ca funcționari publici de același grad, aceeași gradație, vechime în funcție sau în specialitate și aceleași studii, încadrați și salarizați pe aceeași grilă din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010, să aibă indemnizații de încadrare și salarii diferite. … 13.În final, se arată că, pe de-o parte, s-au încălcat și dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, deoarece hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, aceasta presupunând că sunt obligatorii inclusiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, iar, pe de altă parte, Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, anulează voința legiuitorului și rațiunea esențială a edictării actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016. … 14.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul actului de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, dispoziții introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016, care au următorul cuprins: „În aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.“ … 19.Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt neconstituționale. … 20.Prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 2 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit următoarele: „În interpretarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare pentru personalul încadrat în direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului se raportează la nivelul aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, și nu la nivel național.“ … 21.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind caracterele statului român, principul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul criticat prevede, referitor la salarizarea personalului bugetar, că la egalizarea la nivel maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. … 23.Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, precitată, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt neconstituționale. Prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care defineau sintagma „instituție sau autoritate publică“ drept „acea instituție sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri și cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. În cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate.“ … 24.Ulterior, prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare pentru personalul încadrat în direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului se raportează la nivelul aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, și nu la nivel național. … 25.Prin urmare, prin decizia la care se raportează autorul excepției de neconstituționalitate, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat alte texte de lege [art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015] decât textul ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate [art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015]. … 26.Cu privire la textul legal ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a constatat deja că acesta este neconstituțional, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, precitată. … 27.Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de data sesizării Curții Constituționale prin Decizia nr. 149 din 22 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, deci ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 este inadmisibilă. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Sindicatul DGMPS Bacău din cadrul Casei Județene de Pensii Bacău în Dosarul nr. 5.812/2/2017 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește