DECIZIA nr. 151 din 30 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 217/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Sotir-Claudiu Banu în Dosarul nr. 618/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.667D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 618/105/2019, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 217/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Sotir-Claudiu Banu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare a unor sume încasate cu titlu necuvenit. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că, potrivit dispozițiilor legale incidente pentru anul 2016, singurele persoane cu invaliditate permanentă gradul I care puteau cumula sumele cuvenite cu titlu de prestații de asigurări sociale cu sumele încasate din activități independente erau nevăzătorii. … 6.Astfel, prin modalitatea de reglementare stabilită de legiuitor, s-a creat o discriminare evidentă între pensionarii cu invaliditate permanentă gradul I, în sensul că au fost favorizați nevăzătorii și discriminați toți ceilalți pensionari cu invaliditate permanentă gradul I, în condițiile în care, pentru autorul excepției, programul de dializă presupune transportul la unitatea medicală din două în două zile, impune un regim alimentar și un tratament medical absolut necesare, astfel că necesitățile materiale sunt evident considerabile. … 7.Autorul excepției învederează că legiuitorul a remediat această discriminare prin adoptarea art. I pct. 6 din Legea nr. 217/2017. … 8.Față de toate aceste motive, consideră că prin art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 217/2017, pensionarul de invaliditate încadrat în gradul I de invaliditate și înscris în programul de dializă este discriminat în raport cu nevăzătorii, care sunt tot pensionari de invaliditate încadrați în gradul I, însă cărora legea în forma inițială le permitea cumularea pensiei cu veniturile realizate din activități independente. … 9.Acest tratament discriminatoriu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi. … 10.Tribunalul Prahova – Secția I civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 217/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 20 noiembrie 2017. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată însă că autorul acesteia critică doar dispozițiile art. 118 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, referitoare la nevăzători, astfel că doar acestea vor fi supuse controlului de constituționalitate. Dispozițiile de lege criticate sunt următoarele: „(1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari: […] b) nevăzătorii.“ … 15.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege, în redactarea criticată de autorul excepției, au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 761 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 februarie 2018, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, reținând, în esență, că este lipsit de orice sens și rațiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că și-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă. Curtea a reținut că dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă; suspendarea plății pensiei de invaliditate este consecința recăpătării capacității de muncă a persoanei respective. Prin urmare, prestarea muncii nu este condiționată în niciun fel de pensia de invaliditate primită, plata acesteia din urmă fiind însă condiționată de pierderea în totalitate a dreptului la muncă (paragraful 15 din Decizia nr. 761 din 23 noiembrie 2017). … 17.În prezenta cauză, autorul excepției este o persoană care a dobândit pensie de invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire [art. 69 lit. a) din Legea nr. 263/2010], dar a realizat, în același timp, și venituri din activități independente. Astfel, cele reținute prin decizia Curții Constituționale mai sus amintită sunt incidente și în ceea ce îl privește. … 18.Curtea observă că dispozițiile de lege criticate au fost supuse unor modificări ulterioare, prin Legea nr. 217/2017, care prin dispozițiile art. I pct. 6 a prevăzut extinderea categoriei persoanelor care pot cumula pensia cu venituri realizate din activități dependente sau independente, incluzând și categoria din care face parte autorul excepției. Curtea reține însă că, în reglementarea drepturilor de asigurări sociale acordate, legiuitorul, potrivit prevederilor constituționale ale art. 47 alin. (2), are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007). Modificarea condițiilor de acordare a pensiei cu consecința lărgirii sferei beneficiarilor drepturilor de asigurări sociale nu conduce per se la concluzia că dispozițiile legale anterioare, mai restrictive, au avut un caracter discriminatoriu, în măsura în care legiuitorul nu invocă un astfel de motiv în expunerea de motive ori în nota de fundamentare a actului normativ modificator, ci poate fi o simplă opțiune în ceea ce privește politica aplicabilă în materia reglementată. Or, în ceea ce privește modificările aduse Legii nr. 263/2010 prin art. I pct. 6 din Legea nr. 217/2017, examinând expunerea de motive a acestei legi, precum și procesul legislativ, Curtea constată că legiuitorul nu a invocat necesitatea înlăturării unor inechități între categorii de persoane aflate în aceeași situație. … 19.Cât privește susținerea autorului excepției potrivit căreia se află într-o situație similară nevăzătorilor, astfel că ar trebui să beneficieze de același tratament juridic, Curtea observă că, în perioada în care dispozițiile de lege criticate au fost în vigoare, legiuitorul a exclus de la posibilitatea cumulării pensiei cu alte venituri din activități independente toți titularii dreptului la pensie de invaliditate de gradul I și II, pentru motivele reținute prin Decizia nr. 761 din 23 noiembrie 2017. Prin urmare, autorul excepției este supus unui tratament juridic egal cu toate persoanele aflate în situații similare sau comparabile cu a sa. … 20.Nevăzătorii reprezintă o excepție pentru care legiuitorul a prevăzut un tratament juridic aparte nu doar în ceea ce privește posibilitatea cumulului pensiei cu alte venituri, ci și în ceea ce privește condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă (art. 59 din Legea nr. 263/2010) și condițiile de acordare a pensiei de invaliditate [art. 76 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. Această diferență de reglementare este determinată de impactul major pe care deficiența vizuală gravă îl are asupra capacității persoanei de a munci și asupra șanselor de a găsi un loc de muncă în condițiile diminuării semnificative ori lipsei văzului, care reprezintă una dintre abilitățile senzoriale necesare în majoritatea covârșitoare a profesiilor ori a altor activități producătoare de venit. … 21.Chiar dacă situația autorului excepției este incontestabil dificilă, prin prisma faptului că este o persoană care se califică pentru acordarea pensiei de invaliditate de gradul I, situațiile comparate de acesta sunt totuși diferite, astfel că se apreciază că tratamentul juridic diferit nu are semnificația unei discriminări contrare prevederilor art. 16 din Constituție. … 22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sotir-Claudiu Banu în Dosarul nr. 618/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 118 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 217/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește