DECIZIA nr. 151 din 14 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Societatea Amadeus Production – S.R.L. din Giurgiu în Dosarul nr. 6.329/315/2014 al Judecătoriei Giurgiu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 255D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Daniel Ene, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniel Hudelcu, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece textele sunt abrogate și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului ales al autoarei excepției de neconstituționalitate, care arată că a invocat excepția în raport cu art. 44 alin. (9) din Constituție și, față de conținutul normativ al prevederilor criticate, în analiza constituționalității textului criticat trebuie avute în vedere elementele materiale (obiective și subiective) ale contravențiilor prevăzute de art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009. Din punct de vedere material, consideră că aceste contravenții constau în nedeclararea operațiunilor economice de producție, de vânzare și comercializare a mașinilor de joc în termen de 15 zile de la înregistrare lor în contabilitate. Ca urmare, se impune a se observa că nu operațiunile de vânzare-cumpărare în sine sunt ilicite prin ele însele, ci operațiunea de nedeclarare la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc în termen de 15 zile de la înregistrare în contabilitate.  … 5.În continuare, arată că, în speța de față, aceste operațiuni economice au fost licite – au fost realizate de către o persoană care avea astfel de abilități înscrise în actul constitutiv, au fost înregistrate în contabilitate, s-au plătit taxele și impozitele aferente. Rezultă că, din punct de vedere subiectiv, fapta respectivă – nedeclarare la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc în termen de 15 zile de la înregistrare în contabilitate a mașinilor de joc – a fost săvârșită din culpă, și nu cu intenție, fiind evident că aceste bunuri nu au fost destinate săvârșirii contravenției, ci pur și simplu s-a omis comunicarea/declararea către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Așadar, fapta constă într-o omisiune, astfel că nu se poate susține că aceste bunuri ar fi fost folosite în scopul producerii contravenției respective; nu se poate susține nici că aceste bunuri au rezultat din săvârșirea unei contravenții; nefiind destinate și folosite sau nefiind rezultate din săvârșirea contravenției prevăzute la art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, textul art. 22 din aceeași ordonanță de urgență este neconstituțional, prin raportare atât la situația concretă a speței, cât și la prevederile art. 44 alin. (9) din Constituție. Cu privire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011 și Decizia nr. 501 din 5 decembrie 2013, arată că analiza textului criticat s-a făcut prin prisma altor considerente, distincte de situația concretă a cauzei. Astfel, prin admiterea excepției de neconstituționalitate, nu s-ar contraveni jurisprudenței anterioare sau jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la monopolul instituit în cazul jocurilor de noroc. … 6.Având cuvântul, reprezentantul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că există jurisprudență a Curții Constituționale în materie. În ceea ce privește textul criticat arată că legiuitorul a avut în vedere tocmai sancționarea omisiunii agenților economici care desfășoară activități în materia jocurilor de noroc de a declara, la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, toate mijloacele de joc, respectiv operațiunile efectuate de operatorul economic pe teritoriul României, în funcție de specificul fiecăreia. Nedeclararea în termenul stabilit de lege a operațiunilor prevăzute de acest cadru normativ, prevăzute la art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, este apreciată de legiuitor ca fiind contravenție. Astfel, mijloacele de joc și/sau sumele aferente provenite din aceste operațiuni economice, în condițiile art. 20 coroborat cu art. 22 din ordonanța de urgență menționată, pot fi confiscate. Ca atare, dispozițiile criticate nu aduc atingere art. 44 alin. (9) din Constituție, actele normative în materie fiind în concordanță cu Legea fundamentală și cu precădere „mențiunea cu privire la deținerea, folosirea și rezultatul din infracțiuni sau contravenții se confiscă“. … 7.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia, invocând jurisprudența Curții Constituționale, solicită instanței de contencios constituțional să analizeze, în concret, raportat la situația particulară a cauzei, dacă bunurile respective au fost folosite, destinate sau au rezultat din săvârșirea unei contravenții. Or, aceste aspecte excedează competenței Curții Constituționale, fiind atributul instanței de judecată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 11 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.329/315/2014, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Societatea Amadeus Production – S.R.L. din Giurgiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, respectiv pentru nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (4) din acest act normativ. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 22 alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 sunt neconstituționale în privința trimiterilor la contravențiile prevăzute la art. 20 alin. (1), (2), (4) și (5) din același act normativ, deoarece, în speță, mijloacele de joc respective și/sau sumele provenite în urma comercializării acestora nu au fost destinate, folosite sau rezultate din contravenție, ci au făcut obiectul unor operațiuni legale care, însă, nu au fost declarate. Astfel, din împrejurările cauzei și atitudinea reprezentanților autoarei excepției de neconstituționalitate, rezultă că nu s-a urmărit producerea contravenției, fiind evident că aceste bunuri nu au fost destinate săvârșirii contravenției, omițându-se doar comunicarea/declararea către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc; aceste bunuri nu au rezultat din fapte contravenționale, omisiunea declarării lor la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc fiind ulterioară înregistrării acestora în documentele contabile. … 10.În acest context arată că elementul material al acestor tipuri de contravenții constă în nerespectarea obligațiilor de declarare a producției, a vânzării sau a cumpărării mijloacelor de joc. Astfel, nu operațiunile în sine de producție, vânzare sau cumpărare sunt cele incriminate, ci nedeclararea acestora. Or, nedeclararea nu presupune folosirea/utilizarea unui mijloc de joc, ci doar intenția de a nu respecta ori necunoașterea obligației de a declara aceste operațiuni juridice, iar, în mod asemănător, nedeclararea producției, vânzării sau cumpărării nu are ca rezultat mașini de joc sau sume de bani. O mașină de joc nu este destinată nedeclarării producției, vânzării, cumpărării, ci industriei de divertisment. Ca atare, mașinile de joc sau sumele de bani rezultate din vânzarea-cumpărarea acestora nu sunt destinate nedeclarării operațiunilor de producție, vânzare sau cumpărare și, pe cale de consecință, nu sunt bunuri supuse confiscării.  … 11.În final, arată că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, însă instanța de contencios constituțional nu a analizat dacă bunurile confiscate au fost destinate, folosite sau au rezultat din săvârșirea contravenției, astfel cum prevede art. 44 alin. (9) din Constituție; în speță, fiind un alt element material, se impune admiterea excepției de neconstituționalitate. … 12.Judecătoria Giurgiu opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care se menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 13.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 14.Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, care au următorul cuprins: „Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 20 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, iar mijloacele de joc respective și/sau sumele provenite din operațiunile economice aferente, după caz, se confiscă“. … 18.Dispozițiile art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 la care fac trimitere prevederile criticate și care au incidență în prezenta cauză, respectiv art. 20 alin. (4), au următorul cuprins: „(4) Operatorii economici care vând sau cumpără mijloace de joc sunt obligați să declare mijloacele de joc care fac obiectul tranzacției Oficiului, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia“. … 19.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 44 alin. (9), potrivit cărora „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii“.  … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 au mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport cu prevederi constituționale similare [art. 44 alin. (3), (8) și alin. (9) din Constituție], sens în care este Decizia nr. 501 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. De asemenea, și dispozițiile art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, la care trimit prevederile criticate, au fost supuse controlului de constituționalitate, sens în care este Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 21.Astfel, Curtea a reținut că, în materia jocurilor de noroc, trebuie luată în considerare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar. Totodată, prin Hotărârea din 6 martie 2007, pronunțată în cauzele conexate C-338/04, C359/04 și C-360/04, Massimiliano Placanica și alții, Curtea a statuat că este de competența instanțelor de trimitere să verifice dacă, în măsura în care limitează numărul operatorilor care acționează în sectorul jocurilor de noroc, reglementarea națională răspunde cu adevărat obiectivului de prevenire a exploatării activităților din acest sector în scopuri criminale sau frauduloase. Trebuie diferențiat, pe de o parte, între obiectivul ce vizează reducerea ocaziilor de joc și, pe de altă parte, în măsura în care jocurile de noroc sunt autorizate, obiectivul ce vizează lupta împotriva criminalității. Astfel, prin Hotărârea din 8 septembrie 2009, Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, C-42/07, Curtea a hotărât că art. 46 alin. (1) CE permite restricții ale libertății de a presta servicii, justificate de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică, cum ar fi obiectivele de protecție a consumatorilor, de prevenire a fraudei și a incitării cetățenilor la o cheltuială excesivă legată de joc, precum și de prevenire a tulburărilor ordinii sociale în general. Statele membre sunt libere să stabilească, potrivit propriei scări de valori, obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc și, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecție urmărit. De asemenea trebuie ca restricțiile pe care le impun să îndeplinească cerințele care reies din jurisprudența Curții, în special în ceea ce privește proporționalitatea lor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 martie 2007, pronunțată în cauzele conexate C-338/04, C359/04 și C-360/04, Massimiliano Placanica și alții, paragraful 48, precitată) (a se vedea Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, precitată, și Decizia nr. 135 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015). … 22.De asemenea, Curtea a observat că piața jocurilor de noroc este o piață restrictivă, dreptul de a organiza jocuri de noroc, precum și condițiile de exploatare a acestora constituind monopol de stat, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009. De asemenea, Curtea a constatat că, în domeniul exploatării jocurilor de noroc – monopol de stat -, statul poate adopta condițiile pe care le consideră necesare tocmai pentru a salvgarda imperativul interesului public, precum și pentru a asigura un control eficient al acestei activități în scopul evitării comportamentelor care intră în sfera penalului ( a se vedea Decizia nr. 973 din 22 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 25 ianuarie 2013). … 23.Ca atare, prin Decizia nr. 501 din 5 decembrie 2013, precitată, Curtea a constatat că impunerea în sarcina operatorilor economici care vând sau cumpără mijloace de joc de a declara mijloacele de joc care fac obiectul tranzacției comisiei, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea operațiunii de vânzare-cumpărare, se circumscrie tocmai dreptului statului de a impune reguli de disciplină economică, cu atât mai mult cu cât activitatea în cauză este monopol de stat, neputând fi, astfel, reținută încălcarea textelor constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată ori la contribuțiile financiare. … 24.Totodată, Curtea, în jurisprudența sa, a observat că accesul liber al persoanei la o activitate economică nu înlătură obligația comerciantului de a se conforma regulilor de comerț și, de asemenea, nu exclude instituirea, prin lege, a sancțiunii confiscării mărfurilor, produselor sau sumelor de bani destinate desfășurării unor activități comerciale ilicite (în acest sens fiind și Decizia nr. 472 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2005). … 25.De asemenea, prin Decizia nr. 154 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 11 aprilie 2005, Curtea a reținut că prin săvârșirea unei contravenții se încalcă o normă legală care reglementează un anumit domeniu de activitate. Acest fapt constituie, eo ipso, o cauză de înlăturare a prezumției generale de dobândire licită a averii. O interpretare contrară ar duce la concluzia eronată că proprietatea ar trebui ocrotită în orice condiții, inclusiv când legea este încălcată. Interdicția confiscării averii dobândite licit și prezumția caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constituție, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții potrivit alin. (9) din Legea fundamentală. Prin însăși săvârșirea contravenției, autorul acesteia se situează în afara sferei licitului, cu consecința firească, prevăzută de art. 44 alin. (9) din Constituție, a posibilității de a suferi rigorile legii, între care și confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din fapta sa. … 26.Curtea Constituțională a stabilit în mod constant, în jurisprudența sa, că aplicarea și executarea unor sancțiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private, întrucât sunt consecința unor încălcări ale legii (în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 67 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 19 iulie 2000, precum și Decizia nr. 261 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 5 august 2003). … 27.Ca atare, având în vedere cele prezentate mai sus, care își mențin valabilitatea mutatis mutandis și în prezenta cauză, cu precădere cele referitoare la marja de apreciere a statelor în ceea ce privește legislația în materia jocurilor de noroc, Curtea reține că este firesc ca, în funcție natura și intensitatea faptei, Guvernul, acționând în calitate de legiuitor delegat, dar și Parlamentul să aibă posibilitatea de a reglementa anumite contravenții și sancțiuni în această materie, inclusiv cu privire la măsura complementară a confiscării, după caz, care constituie o transpunere a dispozițiilor art. 44 alin. (9) din Constituție la nivel infraconstituțional, și nu o încălcare a acestora.  … 28.Astfel, Curtea constată că prevederile art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, care stabilesc atât o sancțiune principală pentru operatorii economici care vând sau cumpără mijloace de joc și nu declară mijloacele de joc care fac obiectul tranzacției la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia, respectiv amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, cât și o sancțiune contravențională complementară, după caz, constând în confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, respectiv confiscarea mijloacele de joc respective și/sau sumele provenite din operațiunile economice aferente, dau expresie dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) teza finală, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, respectiv celor ale art. 44 alin. (9), care prevăd că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii. În acest context, Curtea are în vedere și jurisprudența sa cu privire la constituționalitatea dispozițiilor ce instituie sancțiunile contravenționale complementare din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, în special referitoare la confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, în raport cu prevederile constituționale cu privire la dreptul de proprietate privată, spre exemplu Decizia nr. 1.233 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 16 decembrie 2008. … 29.În ceea ce privește celelalte susțineri și precizări ale autoarei excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea sunt chestiuni ce țin de aplicarea și interpretarea legii, în concret, la speța dedusă judecății, fiind atributul instanțelor de judecată, și nu intră în sfera contenciosului constituțional. Astfel, este în competența instanțelor de judecată să stabilească în ce măsură faptele reținute în sarcina autoarei excepției de neconstituționalitate cad sub incidența prevederilor art. 22 alin. (2) teza a doua coroborate cu art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 și dacă sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de legislația în materia jocurilor de noroc și în materie contravențională, astfel cum este, spre exemplu, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, și care la art. 1 statuează că „Legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului (…)“, iar la art. 5 alin. (1), alin. (5) și alin. (6) se prevede că „Sancțiunile contravenționale sunt principale și complementare“, iar „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.“ și „Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei“. … 30.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Amadeus Production – S.R.L. din Giurgiu în Dosarul nr. 6.329/315/2014 al Judecătoriei Giurgiu și constată că dispozițiile art. 22 alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește