DECIZIA nr. 150 din 14 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969, excepție ridicată de Filip Azoiței în Dosarul nr. 736/188/2012 al Judecătoriei Bicaz și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 627D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 782 din 5 decembrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 736/188/2012, Judecătoria Bicaz a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969. Excepția a fost ridicată de Filip Azoiței cu ocazia soluționării unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, respectiv contra intereselor publice, infracțiuni prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 246 și ale art. 248 din Codul penal din 1969. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969 încalcă principiul separației puterilor, principiul legalității, egalitatea în drepturi în fața legii, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât legiuitorul nu oferă repere clare, determinate sau determinabile, unitare și obiective în funcție de care să se stabilească dacă fapta funcționarului public constituie sau nu infracțiune, lăsând astfel loc aprecierilor arbitrare și subiective ale organelor judiciare. Consideră că incriminarea criticată are un caracter general, conduita vizată de legiuitor putând fi raportată fie la încălcări ale unor dispoziții legale – obligații stabilite în sarcina funcționarului public prin legi, ordonanțe ale Guvernului -, fie la încălcări ale legislației secundare – norme metodologice, atribuții stabilite prin fișa postului, ordine de ministru, instrucțiuni ale directorilor de instituții etc. -, fapt ce creează o marjă extrem de extinsă pentru reținerea unei conduite infracționale. Arată că, în baza textului de lege criticat, era lăsată la latitudinea organelor de urmărire penală și a instanței de judecată stabilirea caracterului infracțional al faptei, prin raportarea la orice dispoziție care reglementa conduita profesională a unui funcționar public, indiferent de emitentul acesteia, iar nu doar la latitudinea legiuitorului. Dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969 sunt impredictibile, întrucât pot fi aplicate unor situații care nu puteau fi avute în vedere de către autorul faptei, dată fiind lipsa unor repere clare în funcție de care să se facă încadrarea juridică „și în funcție de care să se stabilească un prag infracțional față de cel contravențional, al răspunderii administrative sau în cadrul raporturilor de muncă“. Prin absența unor repere clare cu privire la termenii „act“ și „defectuos“ se creează premisa ca orice conduită a unui funcționar public care nu corespunde unei tipologii perfecte, impecabile – apreciate ca atare de către organul de urmărire penală și care poate sau nu să corespundă viziunii instanței de judecată – să constituie infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969. Noțiunea de „defectuos“, pentru care legiuitorul nu oferă o definiție clară și nici repere, presupune existența unor grade diferite de necorespundere prin raportare la o conduită ideală, iar stabilirea gradului de la care conduita atipică constituie acțiunea sau inacțiunea infracțională revine strict organului de urmărire penală și instanței de judecată, fără ca subiectul activ să poată aprecia, fără echivoc, care este limita peste care fapta constituie infracțiune. … 6.Judecătoria Bicaz apreciază că excepția de neconstituționalitate este admisibilă în condițiile în care Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 numai față de prevederile art. 246 din Codul penal din 1969, fără să existe o dispoziție expresă cu privire la dispozițiile art. 246 din același cod, situația juridică din cele două texte de lege fiind similară. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969 sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 (din care citează paragrafele 60, 61 și 77-80), precum și identitatea sintagmelor folosite în cuprinsul prevederilor art. 297 alin. (1) din Codul penal și ale art. 246 și art. 248 din Codul penal din 1969. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969, care au următorul cuprins: „Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani“. … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor și principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi în fața legii și ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 11 alin. (1) și (2) cu privire la tratatele internaționale ratificate de Parlament și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969 sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. În acest sens, Curtea a reținut că argumentele prezentate în cuprinsul Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“, sunt pe deplin aplicabile și în cazul dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969. … 15.Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969 a devenit inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969, excepție ridicată de Filip Azoiței în Dosarul nr. 736/188/2012 al Judecătoriei Bicaz.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Bicaz și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește