DECIZIA nr. 149 din 4 martie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 502 din 14 mai 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 5
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 111 08/12/2010 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 5
ART. 4REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 5
ART. 5REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010
ART. 6REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010
ART. 6REFERIRE LAOUG 148 03/11/2005
ART. 7REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010
ART. 8REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 5
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 8
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 132 27/06/2011
ART. 14REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 5
ART. 14REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 2
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 16REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015
ART. 16REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 2
ART. 17REFERIRE LALEGE 76 16/01/2002 ART. 33
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 690 06/10/2020
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 239 07/04/2015
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 171 19/03/2013
ART. 18REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 5
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 937 19/12/2006
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 400 18/06/2020
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 362 16/06/2020
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 186 26/05/2020
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 597 10/10/2019
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 788 27/09/2012
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 765 15/06/2011
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 455 12/04/2011
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 49
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 49
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 690 06/10/2020
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 239 07/04/2015
ART. 21REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010
ART. 22REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015
ART. 22REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 13
ART. 22REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010 ART. 8
ART. 23REFERIRE LAOUG 111 08/12/2010
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 61 22/09/1993
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 49
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 49
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 611 24/11/2022





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, excepție ridicată de Silvia Ioana Pulpă în Dosarul nr. 984/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.127D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 27 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 984/117/2018, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Excepția a fost ridicată de Silvia Ioana Pulpă într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unei decizii prin care s-a stabilit cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copiilor.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că există o discriminare vădită între nașterile singulare și cele multiple, favorizate fiind cele singulare. Discriminarea devine și mai vizibilă și evidentă în cazul în care se compară veniturile unei familii care adoptă doi copii, caz în care se vor acorda două indemnizații în același cuantum, cu veniturile unei familii cu copii gemeni, caz în care se va acorda o indemnizație și un supliment. Mai mult, indemnizațiile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 sunt destinate creșterii și educării copiilor, reprezentând un drept care se raportează la interesul superior al acestora, deci al fiecăruia dintre copiii născuți din sarcini gemelare sau multiple. Neacordarea unui cuantum egal al indemnizației pentru creșterea copilului creează un dezechilibru financiar în cadrul familiei și lipsuri în creșterea și educația copilului, deoarece beneficiarul final al acestei indemnizații este însuși copilul.6.Se afirmă că scopul declarat de legiuitor la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 nu se poate atinge decât în situația în care fiecare dintre copiii rezultați dintr-o sarcină gemelară sau multiplă beneficiază de aceleași drepturi precum copilul rezultat dintr-o sarcină singulară. Așa cum se menționează în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005, actul normativ are ca scop îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, precum și stimularea creșterii natalității și diminuarea fenomenului de abandon al copiilor, iar la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 s-a dorit numai diminuarea cuantumului indemnizației cu 15%, scopul a rămas același, fără să se dorească crearea unei situații defavorabile în cazul nașterilor de copii gemeni (multipli). În acest context, scopul declarat de legiuitor la adoptarea vechiului act normativ, păstrat și la adoptarea noului act normativ, este acela că beneficiarul final al acestei forme de protecție socială este copilul, astfel încât eventualele inechități decurgând dintr-o interpretare formală sau literală a textului reglementator trebuie analizate în raport cu acesta, ca titular de drepturi. Așadar, prin acordarea de indemnizații inegale, indiferent de numărul de copii rezultați dintr-o singură naștere, se creează o discriminare nejustificată între copiii născuți și copiii adoptați sau aflați în una dintre celelalte situații, și anume dați în plasament ori sub tutelă.7.În consecință, indemnizația prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 a fost stabilită de legiuitor în considerarea copiilor, și nu a părinților, tutorilor, adoptatorilor etc. Astfel, pentru persoanele care au adoptat copilul sau cărora li s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care au copii în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist, precum și a persoanelor care au fost numite tutore, acordarea indemnizației lunare este raportată la numărul copiilor, fiind prevăzută astfel o indemnizație separată pentru fiecare dintre aceștia, criteriul determinant fiind numărul copiilor, și nu sarcina.8.Având în vedere faptul că persoanele care au nașteri singulare succesive, și indirect copiii rezultați în urma acestor nașteri, vor beneficia de un cuantum egal al indemnizației necesar în creșterea și educarea copilului, iar persoanele care au nașteri gemelare sau multiple, și indirect copiii rezultați din aceste nașteri, vor beneficia de un cuantum diferit al indemnizației, se încalcă art. 16 din Constituție. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, prin art. 5, creează o discriminare între nou-născuții din aceeași sarcină și nou-născuții din sarcini succesive și, totodată, între copii născuți din aceeași sarcină, întrucât nevoile a doi copii gemeni sunt exact aceleași ca ale unor copii născuți succesiv, luați în plasament sau adopție, așa încât nu se justifică, din punct de vedere material, îngreunarea condițiilor de trai ale unei familii cu copii gemeni (multipli).9.În final, se afirmă că este greșită jurisprudența Curții Constituționale referitoare la indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, întrucât indemnizația se acordă în scopul creșterii și educării copilului, care este beneficiarul acesteia.10.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază nu există nicio discriminare între veniturile unei familii care adoptă doi copii și veniturile unei familii cu doi copii gemeni, având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la art. 2 alin. (2) se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.“15.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. De asemenea, se invocă art. 7 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară. Cuantumul indemnizației lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.17.Curtea reține că prevederile legale criticate reglementează majorarea indemnizației lunare pentru creșterea copiilor cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere. Potrivit art. 33^1 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, valoarea indicatorului social de referință este de 500 lei.18.Curtea constată că soluția legislativă cuprinsă în art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, criticată prin prezenta excepție, a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate asemănătoare. Prin Decizia nr. 690 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.214 din 11 decembrie 2020, Decizia nr. 239 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, și Decizia nr. 171 din 19 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, stabilind conformitatea prevederilor legale criticate cu dispozițiile Legii fundamentale.19.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat cu valoare de principiu că indemnizația pentru creșterea copiilor reprezintă o prestație minimală de asistență socială cu caracter universal, care nu este supusă sistemului contributiv, ci se constituie într-o modalitate de susținere a familiei ori a persoanelor ce iau în plasament sau adoptă copii, iar nu o măsură de protecție a copilului, ca să se poată pune problema unei discriminări în situația scăderii cuantumului pentru al doilea și/sau următorii copii născuți din sarcini multiple în aceeași familie. Nu se poate acorda deci o altă indemnizație pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină multiplă, începând cu cel de-al doilea, dat fiind că indemnizația se acordă raportat la naștere, iar nu la numărul de copii rezultați din aceasta. Totodată, în Decizia nr. 937 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 26 ianuarie 2007, instanța de contencios constituțional a statuat că apare ca firească acordarea unei singure indemnizații lunare, indiferent de numărul de copii rezultați în urma unei nașteri, întrucât aceasta este aferentă concediului pentru creșterea copilului, de care persoana îndreptățită beneficiază în condițiile ordonanței de urgență.20.Cu privire la natura indemnizației lunare pentru creșterea copilului, în jurisprudența sa constantă, de exemplu, prin Decizia nr. 788 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 22 noiembrie 2012, sau prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a statuat că dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului nu este un drept constituțional, nefiind nominalizat expres în Constituție, ci constituie una dintre măsurile de protecție socială instituite de stat în virtutea rolului de stat social. Caracteristic unui astfel de drept este că legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, acordarea indemnizației pentru creșterea copilului poate fi privită și ca o măsură de protecție a copiilor, așa cum dispune art. 49 alin. (1) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 597 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 13 ianuarie 2020, paragraful 16, Decizia nr. 186 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 23 noiembrie 2020, paragraful 44, Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 27 august 2020, paragraful 47, și Decizia nr. 400 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020, paragraful 18). Totodată, prin Decizia nr. 455 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 2 iunie 2011, Curtea a statuat că indemnizația pentru creșterea copilului constituie o măsură concretă de protecție socială, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească modalitatea de acordare a acesteia, fără a aduce atingere existenței dreptului în sine.21.Din analiza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, Curtea a reținut că scopul adoptării actului normativ a fost acela de a susține familia în vederea creșterii copilului, indemnizația nefiind un drept al copilului, ci al părintelui, suplinindu-se astfel veniturile pe care părintele nu le mai poate realiza din exercitarea unei profesii, pe durata concediului pentru creșterea copilului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 239 din 7 aprilie 2015, precitată, paragraful 16, și Decizia nr. 690 din 6 octombrie 2020, precitată, paragraful 27).22.Curtea reține că, din coroborarea prevederilor art. 2 alin. (1), ale art. 8 și ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, rezultă concluzia potrivit căreia indemnizația lunară pentru creșterea copiilor nu este instituită în favoarea copilului. Astfel, potrivit art. 8, de indemnizație beneficiază oricare dintre părinții firești ai copilului, dacă îndeplinește condițiile de acordare prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi, precum și persoana care a fost numită tutore, și dacă formulează cerere însoțită de înscrisurile prevăzute de art. 13. Din art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 rezultă că pot beneficia de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.23.Așadar, dacă indemnizația ar fi fost prevăzută ca un drept al copilului, condiția ca anterior datei nașterii acestuia persoana să fi realizat timp de cel puțin 12 luni venituri nu mai era inserată în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, ci s-ar fi dispus plata acesteia pentru fiecare copil, indiferent dacă persoana a realizat sau nu venituri supuse impozitului pe venit.24.Față de susținerea privind pretinsa discriminare între copii, Curtea a constatat faptul că, potrivit Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012, copiii beneficiază, fără discriminare, de o alocație lunară, ca formă de ocrotire din partea statului, dându-se, astfel, relevanță dispozițiilor constituționale ale art. 49.25.În subsidiar, Curtea a apreciat că aspectele criticate nu privesc o problemă de control al constituționalității legii, ci de politică legislativă. Legiuitorul poate hotărî, în limitele prevăzute în Constituție, asupra conținutului reglementărilor legale și oportunității adoptării acestora. Așa fiind, Parlamentul, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, ținând seama de realitățile social-economice și demografice ale țării, este singurul îndreptățit să stabilească acordarea unui alt cuantum în cazul indemnizației lunare.26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor enunțate anterior își păstrează, în mod corespunzător, valabilitatea în prezenta cauză.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Silvia Ioana Pulpă în Dosarul nr. 984/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data 4 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x