DECIZIA nr. 149 din 12 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Cătălin Sevastre în Dosarul nr. 15.792/233/2018 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 856D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece prin textele criticate se instituie anumite garanții cu privire la integritatea celor care activează în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, se arată că în această materie legiuitorul are o largă marjă de apreciere. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 15.792/233/2018, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Cătălin Sevastre într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții prevăzute de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, regimul juridic al incompatibilităților și al conflictului de interese pentru personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc care deține calitatea de funcționar public este cel prevăzut de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare. Însă prin prevederile criticate se instituie pentru personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc interdicții și obligații suplimentare. Astfel, deși nu are un statut diferit de cel al funcționarului public, prin modificările și completările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009, în dinamica legislativă, pentru personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc s-a instituit interdicția generală de a participa la jocurile de noroc organizate de persoane juridice private, nefiind explicitată în normele de aplicare aferente ordonanței de urgență în ce constă aceasta. Or, extinderea acestei interdicții și pentru timpul liber, în afara orelor de lucru, restrânge dreptul la viață privată, mai ales că nu este compensată printr-un spor salarial. Se creează, totodată, o discriminare în raport cu alte organe de control din domeniul jocurilor de noroc, spre exemplu, cele din cadrul poliției sau al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care nu au astfel de interdicții, și chiar față de personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc care participă la jocuri de noroc organizate de persoane juridice cu capital de stat, astfel cum este Compania Națională Loteria Română. În contextul criticilor formulate, se face o comparație și cu alte categorii de personal asupra cărora operează anumite restrângeri numai pe timpul desfășurării activității în orele de program. … 7.Judecătoria Galați – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, pe de o parte, legiuitorul are posibilitatea să impună limitarea unor drepturi pentru anumite categorii profesionale, iar, pe de altă parte, nu se poate reține faptul că dreptul de a participa la jocurile de noroc face parte din drepturile fundamentale. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(6) […] Personalul O.N.J.N. [s.n. Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc] nu poate participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private.“ … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 26 referitor la viața privată și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 3 aprilie 2013, personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc este format din demnitari, funcționari publici și personal contractual, potrivit prevederilor legale în vigoare.  … 14.De asemenea, prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013 stabilesc faptul că regimul juridic al incompatibilităților și al conflictului de interese pentru personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc care deține calitatea de funcționar public este cel prevăzut de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, și de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. … 15.La nivel național, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 reprezintă cadrul legislativ în materie, care a fost adaptat și perfecționat prin diferite modificări și completări pentru a răspunde cerințelor pieței specifice și a fi compatibil cu principiile fundamentale ale libertății de a presta servicii, reglementate de art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, dar care să servească și intereselor consacrate prin monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc.  … 16.Astfel, măsurile instituite pe parcursul dinamicii legislative în materie prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, și prin Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, constau în faptul că s-au impus unele interdicții în ceea ce privește participarea anumitor persoane fizice sau juridice la jocurile de noroc, în virtutea calității pe care o au față de operatorii economici organizatori ai unor asemenea activități. Astfel, pe de o parte, partenerii, acționarii semnificativi, membrii echipei manageriale și ai corpului de control al organizatorului licențiat de jocuri de noroc, proprietarul sau chiriașul unui local în care se desfășoară jocuri de noroc, angajații operatorului de jocuri de noroc nu pot participa la jocul de noroc organizat de persoana juridică cu care se află în relație de interdependență și, pe de altă parte, personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc nu poate participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private. … 17.Față de această împrejurare, raportat la critica de neconstituționalitate privind pretinsa discriminare în raport cu alte categorii de funcționari publici, Curtea observă că, prin jurisprudența sa, a statuat că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003). În același sens este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește criteriile de apreciere a respectării art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prevederi care interzic discriminarea. Astfel, prin Hotărârea din 4 noiembrie 2008, pronunțată în Cauza Carson și alții contra Regatului Unit, instanța europeană a reținut că articolul 14 oferă protecție împotriva oricăror discriminări în exercițiul drepturilor și libertăților garantate de Convenție, dar orice diferență de tratament nu semnifică, în mod automat, încălcarea sa. Pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane aflate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că distincția nu își găsește nicio justificare obiectivă și rezonabilă. O distincție de tratament privitoare la un drept prevăzut de Convenție nu trebuie numai să urmărească un scop legitim, trebuie în același timp să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. … 18.Or, Curtea observă că, potrivit art. 5^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul cu atribuții de control din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc este învestit cu exercițiul autorității publice și efectuează control operativ și inopinat sau tematic, pe bază de ordin de serviciu și legitimație de control, și are dreptul să constate și să sancționeze abaterile de la dispozițiile legale în domeniul jocurilor de noroc. … 19.Având în vedere aceste repere, Curtea reține că instituirea unui tratament juridic distinct pentru anumite categorii de personal, astfel cum este personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc care deține calitatea de funcționar public, urmărește un scop legitim, având în vedere specificitatea activității desfășurate de această categorie de personal, precum și obligația statului de a impune standarde etice și profesionale, în special celor chemați să îndeplinească activități ori servicii de interes public și, astfel cum se va arăta în continuare, există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.  … 20.Astfel, în continuare, având în vedere critica potrivit căreia prevederile criticate restrâng posibilitatea participării la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private pentru personalul activ al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, ceea ce s-ar transpune în încălcarea dreptului la viața privată, Curtea observă că restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți poate fi analizată în raport cu prevederile constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II – Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II – Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale din Constituție. Or, din analiza Legii fundamentale nu reiese în mod direct faptul că participarea unor persoane la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private este un drept fundamental. Însă, Curtea constată că această interdicție instituită pentru personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc de a participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private, prevăzută de dispozițiile supuse controlului de constituționalitate, reprezintă o intervenție legislativă diferită, prin comparație cu alte categorii de personal ce exercită funcții publice și care, de asemenea, au anumite limite în ceea ce privește activitățile ce le pot desfășura în viața privată. Raportat la cauza de față, Curtea observă că activitățile interzise prin normele criticate, respectiv interdicția participării personalului Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private, în comparație cu alte persoane ce exercită funcții publice, pot fi considerate obiceiuri din viața cotidiană, ce se subsumează vieții private (cu privire la obiceiurile din viața cotidiană, a se vedea Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 4 septembrie 2014). … 21.Prin urmare, Curtea reține că justificarea acestei măsuri trebuie analizată și prin prisma unei cerințe generale, care se referă, în mod esențial, la principiul proporționalității. Astfel, intervenția legiuitorului prin normele criticate trebuie analizată prin efectuarea testului de proporționalitate, dacă aceasta își găsește justificarea sub rigoarea exigențelor constituționale, test ce are în vedere dacă ingerința este prevăzută de lege, dacă există scop legitim și dacă măsura este adecvată, necesară într-o societate democratică și dacă păstrează justul echilibru între interesele colective și cele individuale (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 293 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 7 noiembrie 2018). … 22.Curtea constată că scopul măsurilor legislative cuprinse în prevederile criticate este unul legitim. Astfel, Curtea reține că statul de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție, presupune capacitatea statului de a asigura cetățenilor servicii publice de calitate și de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituțiile și autoritățile publice (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 582 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 21 septembrie 2016). Aceasta presupune obligația statului de a impune standarde etice și profesionale, în special celor chemați să îndeplinească activități ori servicii de interes public și, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenți publici sau privați care sunt învestiți și au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele – iar cadrul legislativ este una dintre ele – pentru exercitarea funcțiilor sale de către profesioniști care îndeplinesc criterii profesionale și de probitate morală, în deplină imparțialitate (a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 65).  … 23.Față de această împrejurare, Curtea constată că măsura instituită prin normele criticate, în virtutea cărora personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc nu poate participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private, este una adecvată îndeplinirii scopului statului de a asigura cetățenilor servicii publice de calitate și de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituțiile și autoritățile publice. Totodată, este și necesară pentru scopul propus, respectiv pentru a ridica standarde etice în exercitarea funcțiilor sale de către profesioniști care îndeplinesc criterii profesionale și de probitate morală, în deplină imparțialitate și pentru a crea o rigoare în cea ce privește exercitarea acestor funcții publice și a îndepărta orice posibile suspiciuni care ar putea plana asupra personalului în discuție, ca urmare a frecventării unor asemenea jocuri, având în vedere faptul că, astfel cum s-a arătat mai sus, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul cu atribuții de control din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc este învestit cu exercițiul autorității publice, efectuează control operativ și inopinat sau tematic, pe bază de ordin de serviciu și legitimație de control, și are dreptul să constate și să sancționeze abaterile de la dispozițiile legale în domeniul jocurilor de noroc.  … 24.Curtea observă că, prin Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 99 și 101, instanța de contencios constituțional a reținut că libertatea, ca principiu fundamental al statului de drept, este temelia tuturor principiilor morale și presupune elaborarea unor asemenea norme de drept care să garanteze tuturor persoanelor să se manifeste potrivit propriilor opțiuni în relațiile cu ceilalți membri ai colectivității. O atare concepție decurge din latura activă a liberei dezvoltări a personalității umane, fiind expresia libertății de acțiune a persoanei fizice. Totuși, libertatea de acțiune a acesteia în privința vieții sale intime, familiale și private nu poate fi și nu este absolută, ea trebuie să se integreze și să respecte valorile societății, ale colectivității; de aceea, persoana fizică nu poate folosi abuziv și antisocial dreptul său de a dispune de ea însăși, ceea ce justifică stabilirea anumitor limite în privința acestui drept. De principiu, dreptul de a dispune de sine însuși cuprinde două elemente inerente, respectiv un element activ vizând dreptul persoanei de a se manifesta, prin acțiunile sale, în mod liber, precum și un element pasiv referitor la dreptul persoanei de a fi ocrotită de ingerințele altor subiecte de drept. Libertatea de acțiune a unei persoane este în mod necesar limitată de dreptul celorlalte persoane de a li se respecta drepturile și libertățile fundamentale sau valorile morale. De aceea, Constituția trebuie să acorde același nivel de protecție ambelor aspecte ale dreptului persoanei de a dispune de sine însăși și să consacre un just echilibru între acestea. … 25.Prin urmare, față de cele mai sus prezentate, în ceea ce privește proporționalitatea măsurii în raport cu scopul urmărit, Curtea reține că măsurile instituite prin prevederile criticate configurează un just raport de proporționalitate între interesele particulare și cele generale. … 26.Așadar, dispozițiile art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, prin care se instituie obligația pentru personalul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc de a nu participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private, se circumscriu rolului activ al statului și marjei de apreciere a legiuitorului, acesta fiind unica autoritate decizională în crearea cadrului legal corespunzător protejării unor valori sociale prevăzute la nivel constituțional, fiind în măsură ca, raportat la specificul și particularitățile fiecărei funcții publice, să adapteze cadrul legal astfel încât să fie respectat statul de drept și interesele particulare să nu vină în coliziune cu interesul general.  … 27.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 26 referitor la viața privată și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cătălin Sevastre în Dosarul nr. 15.792/233/2018 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește