DECIZIA nr. 148 din 21 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Mihai Dincă în Dosarul nr. 27.797/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 317D/2019. ... 2.->La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 666D/2019 și nr. 1.014D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, excepție ridicată de Traian Vasu în Dosarul nr. 27.800/3/2018 al Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Ștefan Nanu în Dosarul nr. 10.149/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și în dosarele nr. 1.536D/2019, nr. 1.537D/2019 și nr. 2.291D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Horia Niță, Genu Scăunașu și de Ștefan Mihalcea în dosarele nr. 11.931/3/2018, nr. 8.881/3/2018* și nr. 27.804/3/2018 ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 4.->La apelul nominal se prezintă, în Dosarul nr. 666D/2019, autorul Traian Vasu și, în Dosarul nr. 2.291D/2019, autorul Ștefan Mihalcea. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.537D/2019 dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu autorul excepției s-a întors cu mențiunea „destinatar decedat“. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. ... 6.->Autorii prezenți și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura procesuală propusă. ... 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 666D/2019, nr. 1.014D/2019, nr. 1.536D/2019, nr. 1.537D/2019 și nr. 2.291D/2019 la Dosarul nr. 317D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 8.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorilor prezenți, care solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată în fața instanțelor de fond. ... 9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la cele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 15 iulie 2021. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin încheierile din 30 ianuarie 2019 și 20 decembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 27.797/3/2018 și nr. 27.800/3/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Mihai Dincă și de Traian Vasu în cauze având ca obiect obligarea caselor de pensii la plata diferențelor dintre indemnizația lunară încasată efectiv și indemnizația care s-ar fi cuvenit dacă se aplicau coeficienții prevăzuți de Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care se face plata. … 11.Prin Decizia civilă nr. 1.099 din 25 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.149/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Ștefan Nanu într-o cauză având ca obiect apelul împotriva hotărârii prin care s-au respins cererea de obligare a casei de pensii la plata diferențelor dintre indemnizația lunară încasată efectiv și indemnizația care s-ar fi cuvenit dacă se aplicau coeficienții prevăzuți de Legea nr. 341/2004 asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care se face plata. … 12.Prin încheierile din 5 februarie 2019, 19 aprilie 2019 și 4 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 11.931/3/2018, nr. 8.881/3/2018* și nr. 27.804/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Horia Niță, de Genu Scăunașu și de Ștefan Mihalcea în cauze având ca obiect apelul împotriva hotărârilor prin care s-au respins cererile de obligare a caselor de pensii la plata diferențelor dintre indemnizația lunară încasată efectiv și indemnizația care s-ar fi cuvenit dacă se aplicau coeficienții prevăzuți de Legea nr. 341/2004 asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care se face plata. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, potrivit textelor de lege criticate, există revoluționari care primesc indemnizația în cuantum „cuvenit“ și revoluționari care primesc indemnizația plafonată, respectiv în cuantumul „aflat în plată“, ceea ce creează o discriminare între cele două categorii. Această discriminare nu este creată de Legea nr. 341/2004, ci prin legile de fundamentare a bugetului asigurărilor de stat, care impun un tratament diferențiat fără ca acesta să respecte criteriile de a fi obiectiv și rezonabil. Tratamentul diferențiat este raportat la momentul la care se naște dreptul la indemnizație, moment care nu poate fi asimilat unui criteriu obiectiv și rezonabil. … 14.Autorii invocă hotărârile din 16 septembrie 1996, 22 octombrie 1996, 18 februarie 2009 pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Gaygusuz împotriva Austriei, Stubbings și alții împotriva Regatului Unit, Andrejeva împotriva Letoniei și Decizia de admisibilitate din 16 decembrie 1974 pronunțată în Cauza Müller împotriva Austriei, prin care instanța europeană a decis că există discriminare în sensul art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale atunci când persoane aflate în situații identice sau comparabile se bucură de un tratament preferențial unele față de altele și că o reducere substanțială a nivelului pensiei afectează substanța dreptului de proprietate și a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrânețe. … 15.Autorii arată că, aplicând jurisprudența menționată la spețele deduse judecății, rezultă că există tratament discriminatoriu între aceiași beneficiari, întrucât unii primesc indemnizațiile în cuantumul „cuvenit“, iar alții într-un cuantum plafonat la cel existent în plată. Diferența dintre cuantumurile indemnizației este dată de data nașterii dreptului la indemnizație, ceea ce nu reprezintă un criteriu obiectiv și rezonabil. De asemenea, nu există un scop legitim pentru a crea această diferențiere între beneficiarii Legii nr. 341/2004 și nici un raport rezonabil de proporționalitate între scopul legitim și mijloacele utilizate pentru atingerea lui. … 16.Sunt invocate și deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 444 din 28 iunie 2018, prin care s-a reținut că măsura de suspendare repetată a acestor drepturi la indemnizație, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi, iar atunci „când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare“. … 17.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că diversele categorii de beneficiari ai legii se află în situații diferite, iar indemnizațiile au un caracter reparatoriu, legiuitorul având deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora. … 18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorilor excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. ... 22.->Curtea constată că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate de art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, iar celelalte prevederi criticate au ajuns la termen. Având în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare și ținând cont de obiectul litigiilor în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să se pronunțe asupra prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care au următorul conținut:– Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“; ... – Art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016.“; ... – Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.“; ... – Art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „În perioada 2019-2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.“ ...  ... 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție, precum și ale art. 2 privind garantarea drepturilor în mod egal pentru toate persoanele din statele părți din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. ... 24.->Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în jurisprudența sa a reținut că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel despre existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații de revoluționar. Totodată, aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de beneficii pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). ... 25.Referitor la critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit jurisprudenței sale constante, aplicarea principiului tempus regit actum în ceea ce privește deschiderea drepturilor la pensie nu este contrară art. 16 alin. (1) din Constituție. Cu alte cuvinte, nu este discriminatorie modificarea condițiilor în care se deschide și se acordă dreptul la pensie, chiar dacă asigurații cărora li se aplică se află în aceeași situație. Or, în condițiile în care dreptul la pensie se bucură de garanție constituțională expresă a fortiori, nu este discriminatorie nici aplicarea principiului tempus regit actum în ceea ce privește acordarea unor drepturi la indemnizații de natura celor instituite prin Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004. Pentru aceleași motive, nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, paragraful 40). ... 26.->Distinct de cele reținute în jurisprudența anterior menționată, Curtea constată că autorii excepției critică reglementarea diferită a calculului indemnizațiilor: pentru indemnizațiile aflate în plată raportarea se face la luna decembrie a anului anterior (indemnizațiile au fost plafonate în anul 2011, plafonarea fiind menținută prin acte normative succesive), iar pentru indemnizațiile „cuvenite“ raportarea se face la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.  ... 27.Cu privire la acest aspect, Curtea observă că acordarea indemnizațiilor nu a fost uniformă de-a lungul timpului, legiuitorul stabilind reguli diferite pentru persoanele care au dobândit titluri diferite. Spre exemplu, plata indemnizațiilor reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 (indemnizațiile Luptătorilor Remarcați prin Fapte Deosebite) a fost suspendată începând cu anul 2012 până în anul 2014 inclusiv. ... 28.->Așa fiind, criticile autorilor excepției referitoare la faptul că unii revoluționari primesc indemnizația calculată prin raportare la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar alții primesc indemnizația „cuvenită“, respectiv raportată la câștigul salarial mediu brut, nu pot fi primite. Legiuitorul a reglementat distinct fiecare tip de indemnizație corespunzător titlului deținut, fără discriminări în cadrul aceleiași categorii. ... 29.Cât privește critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva art. 124 din Constituție, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, paragraful 41, Curtea a constatat că pretinsa contrarietate între modul de aplicare a dispozițiilor legale de către autoritățile administrative, respectiv casele județene de pensii, pe de o parte, și instanțele judecătorești, pe de altă parte, nu poate, în principiu, să constituie obiectul soluționării pe calea contenciosului constituțional. ... 30.->În final, Curtea observă că autorii excepției invocă în mod formal încălcarea prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, precum și ale art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, fără a motiva excepția prin raportare la acestea, iar între textele supuse controlului și articolele menționate nu poate fi stabilită o conexiune care să determine neconstituționalitatea primelor. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, Curtea neputându-se substitui autorilor excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 317 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 1 august 2022, paragraful 43). ... 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Dincă și Traian Vasu în dosarele nr. 27.797/3/2018 și nr. 27.800/3/2018 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Ștefan Nanu, Horia Niță, Genu Scăunașu și Ștefan Mihalcea în dosarele nr. 10.149/3/2018, nr. 11.931/3/2018, nr. 8.881/3/2018* și nr. 27.804/3/2018 ale Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește