DECIZIA nr. 148 din 12 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2, ale art. 442 alin. (1) ultima teză și ale art. 124 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Eugen Meran în Dosarul nr. 1.332/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 721D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, textele legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, iar, pe de altă parte, critica vizează aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 27 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.332/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2, ale art. 442 alin. (1) ultima teză și art. 124 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Eugen Meran într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2, ale art. 442 alin. (1) ultima teză și ale art. 124 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece sintagmele pe care le conțin – respectiv „eroare materială“ și „chestiune prejudicială“ – nu sunt definite explicit, astfel încât să corespundă unor norme accesibile și previzibile, nefiind delimitat înțelesul acestora în funcție de scopul urmărit de legiuitor în contextul în care sunt interpretate și aplicate, ambele fiind folosite în acțiuni procedurale cu sens diferit. Raportat la speța de față, se arată că stabilirea de către instanța de judecată a termenelor procedurale în care se pot formula căile de atac se realizează în funcție de natura și calificarea dată litigiului (litigiu de muncă sau litigiu de asigurări sociale), de calitatea părților (angajat sau pensionar militar) și de legile aplicabile în contextul dat (Legea dialogului social nr. 62/2011, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sau Codul de procedură civilă), aspecte pe care le apreciază instanța de judecată. În acest context, se învederează că procedura de judecată trebuie stabilită, potrivit Constituției, prin lege, și nu prin jurisprudență, iar normele legale trebuie să conțină reglementări precise și accesibile prin care să se prevadă conținutul și limitele de exercitare a puterii de apreciere a autorității în acest domeniu, ținând cont de scopul legitim urmărit pentru a oferi justițiabilului protecție adecvată împotriva arbitrarului, iar interpretarea unei norme juridice trebuie să țină seama de exigențele constituționale. Lipsa lămuririi semnificației celor două sintagme în discuție generează arbitrar și subiectivitate, ce pot conduce la soluții ce nu corespund intenției legiuitorului de asigurare a căilor extraordinare de atac pentru situații de excepție. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2, ale art. 442 alin. (1) ultima teză și ale art. 124 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: – Art. 124 alin. (1): „(1) Instanța competentă să judece cererea principală se va pronunța și asupra apărărilor și excepțiilor, în afara celor care constituie chestiuni prejudiciale și care, potrivit legii, sunt de competența exclusivă a altei instanțe.“;  … – Art. 442 alin. (1) ultima teză: „(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.“;  … – Art. 503 alin. (2) pct. 2: „(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: […]  …  … 2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;“.  … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 126 alin. (2) potrivit căruia: „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ și ale art. 129 potrivit căruia „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. De asemenea, sunt menționate dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este formulată din perspectiva interpretării și aplicării prevederilor criticate, în concret, la speța dedusă judecății, aflată în diferite etape procesuale, autorul acesteia dorind practic o interpretare/definire de către instanța de contencios constituțional a unor instituții de drept utilizate în acțiuni procedurale diferite, respectiv căi de atac și termene procedurale, în raport cu anumite acte normative în virtutea cărora este calificat un litigiu.  … 13.În ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).  … 14.Curtea observă că, în cauza de față, aspectele de interpretare și aplicare a legii privesc chestiuni ce țin de: (i) instanța competentă să judece cererea principală care se va pronunța și asupra apărărilor și excepțiilor, în afara celor care constituie chestiuni prejudiciale și care, potrivit legii, sunt de competența exclusivă a altei instanțe; (ii) erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri ce pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere; (iii) atacarea cu contestație în anulare a hotărârilor instanței de recurs atunci când dezlegarea dată acestuia este rezultatul unei erori materiale. … 15.Față de această împrejurare, Curtea reține că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, așa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14.  … 16.Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum și faptul că instanța de contencios constituțional nu se pronunță asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, numai asupra înțelesului său contrar Constituției dedus din raportarea la norme și principii constituționale, excepția de neconstituționalitate, astfel cum este formulată în prezenta cauză, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124 alin. (1), ale art. 442 alin. (1) ultima teză și ale art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Eugen Meran în Dosarul nr. 1.332/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește