DECIZIA nr. 147 din 12 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (16) și (17) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Ioan Dumitru Mironescu în Dosarul nr. 63/245/2017 al Judecătoriei Iași – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 88D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 536D/2018, nr. 537D/2018 și nr. 538D/2018 având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, invocată de Alen Daniel Moisin în dosarele nr. 4.907/258/2017*, nr. 4.284/258/2017* și nr. 4.283/258/2017* ale Tribunalului Harghita – Secția penală. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 536D/2018, nr. 537D/2018 și nr. 538D/2018 la Dosarul nr. 88D/2018, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materia analizată și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Sentința penală nr. 1.209/2017 din 5 mai 2017, precum și deciziile penale nr. 31/C din 12 martie 2018, nr. 30/C din 12 martie 2018 și nr. 35/C din 26 martie 2018, pronunțate în dosarele nr. 63/245/2017, nr. 4.907/258/2017*, nr. 4.284/258/2017* și nr. 4.283/258/2017*, Judecătoria Iași – Secția penală și, respectiv, Tribunalul Harghita – Secția penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (16) și (17) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Ioan Dumitru Mironescu și, respectiv, de Alen Daniel Moisin în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate de autorii excepției împotriva unor încheieri ale judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care au fost respinse plângerile formulate de aceiași autori împotriva conducerii penitenciarului în care se află încarcerați referitoare la neasigurarea dreptului la plimbare zilnică.  … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele criticate încalcă principiul egalității armelor și principiul aflării adevărului, precum și dreptul la apărare, prin faptul că nu obligă organele judiciare să asigure prezența persoanei condamnate la soluționarea cererii formulate conform art. 39 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, în timp ce procurorul are dreptul de a participa la judecată și de a pune concluzii. … 9.Judecătoria Iași – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 535 din 14 iulie 2015, paragrafele 18-22.  … 10.Tribunalul Harghita – Secția penală, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprima opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Avocatul Poporului opinează că dispozițiile art. 39 alin. (16) și (17) din Legea nr. 254/2013 sunt constituționale. Se arată că textele criticate se aplică în mod egal tuturor destinatarilor, fără privilegii și fără discriminări. Se face trimitere la deciziile Curții Constituționale nr. 107 din 13 iunie 2000 și nr. 781 din 17 noiembrie 2015. Se face, de asemenea, trimitere la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 368 din 14 mai 2015, nr. 319 din 17 mai 2016 și nr. 326 din 9 mai 2017, prin care instanța de contencios constituțional a constatat constituționalitatea prevederilor art. 39 alin. (16) și (17) din Legea nr. 254/2013. Arată, totodată, că își menține punctele de vedere exprimate și reținute de Curtea Constituțională în deciziile nr. 598 din 21 octombrie 2014 și nr. 187 din 29 martie 2018. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 alin. (16) și (17) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care au următorul cuprins:(16)Persoana condamnată este adusă la judecată doar la solicitarea instanței, în acest caz fiind audiată.(17)Asistența juridică nu este obligatorie. În cazul în care procurorul și reprezentantul administrației penitenciarului participă la judecată, aceștia pun concluzii. … 16.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum și prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la interzicerea torturii. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 39 alin. (16) și (17) din Legea nr. 254/2013 au mai făcut obiectul excepției de neconstituționalitate prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, fiind pronunțate în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 598 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, Decizia nr. 513 din 7 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 septembrie 2015, Decizia nr. 719 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 7 decembrie 2015, Decizia nr. 368 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015 și Decizia nr. 187 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 13 iunie 2018, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 18.Prin Decizia nr. 187 din 29 martie 2018, paragrafele 22-26, Curtea a constatat că prevederile art. 39 și cele ale art. 56 din Legea nr. 254/2013 se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare. Art. 39 din lege reglementează atât cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea. Prin urmare, cadrul general prevăzut de art. 39 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, astfel încât Curtea a reținut că aceasta nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului.  … 19.Așa fiind, Curtea a constatat că, în considerarea diferenței mai sus arătate, legiuitorul poate reglementa în materia executării pedepselor o procedură specială de soluționare a căilor de atac referitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, stabilite prin Legea nr. 254/2013, procedură care să nu mai implice în mod necesar prezența persoanei condamnate, fără ca în acest mod să fie încălcate dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil. … 20.De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că garanțiile consacrate în materie penală de prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – egalitatea de arme, dreptul la apărare, contradictorialitatea – nu sunt aplicabile procedurilor privind executarea pedepselor. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia din 22 februarie 1995 – A.B. împotriva Elveției, Cererea nr. 20.872/92, Decizia din 13 mai 2003 – Montcornet de Caumont împotriva Franței, Cererea nr. 59.290/00, Decizia din 23 septembrie 2004 – Pilla împotriva Italiei, Cererea nr. 64.088/00, Decizia din 27 iunie 2006 – Szabo împotriva Suediei, Cererea nr. 28.578/03, și Decizia din 23 octombrie 2012 – Ciok împotriva Poloniei, Cererea nr. 498/10, paragraful 33. … 21.Totodată, Curtea a mai reținut că, în procedura de soluționare a plângerii împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 254/2013, potrivit art. 56 alin. (3) din lege, persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deținere, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, alin. (4) al aceluiași articol stabilind că, în cazul în care persoana condamnată este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate asculta persoana în cauză, audiere care va avea loc prin videoconferință, sau se poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la noul loc de deținere, care înaintează declarația luată. Totodată, în procedura de soluționare a contestației formulate împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, pronunțată în soluționarea plângerii, persoana condamnată are posibilitatea de a-și formula apărările prin intermediul memoriilor și concluziilor scrise, în temeiul art. 39 alin. (15) din lege, indiferent dacă este adusă sau nu la judecată. … 22.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția care au fundamentat Decizia nr. 187 din 29 martie 2018 își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Dumitru Mironescu în Dosarul nr. 63/245/2017 al Judecătoriei Iași – Secția penală și de Alen Daniel Moisin în dosarele nr. 4.907/258/2017*, nr. 4.284/258/2017* și nr. 4.283/258/2017* ale Tribunalului Harghita – Secția penală și constată că dispozițiile art. 39 alin. (16) și (17) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iași – Secția penală și Tribunalului Harghita – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește