DECIZIA nr. 146 din 21 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Voichița Violeta Chira în Dosarul nr. 11.380/211/2018 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 252D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, arătând că aceasta privește o omisiune de reglementare fără relevanță constituțională. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 11.380/211/2018, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) și (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Excepția a fost ridicată de Voichița Violeta Chira într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, respectiv desființarea unei construcții existente, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, contravenție sancționată potrivit art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că art. 1 alin. (5) din Constituția României consacră principiul general al legalității, iar noțiunea „respectarea legilor“ trebuie înțeleasă ca o obligație generală impusă atât în sarcina fiecărui participant la un anumit raport juridic, cât și în sarcina legiuitorului. În speța dedusă judecății, această obligație trebuie analizată prin prisma dispozițiilor aplicabile în materie contravențională, cu precădere a celor privind aplicarea sancțiunilor contravenționale. Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor este considerată „legea-cadru“ care stabilește principiile generale aplicabile în materie contravențională. Referitor la sancțiunile contravenționale, în acest act normativ se stabilește, cu valoare de principiu, că aplicarea sancțiunilor trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Mai mult, potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune. … 6.Cu toate acestea, arată autoarea, prevederile art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 instituie o regulă diferită de cea stabilită de art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 în materie contravențională, arătându-se că „în condițiile prezentei legi nu se aplică sancțiunea avertisment“. Așa fiind, consideră că, în materia contravențiilor reglementate în domeniul construcțiilor, normele de sancționare nu sunt corelate cu regulile de drept comun. Necesitatea respectării dreptului comun, respectiv a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 – prin intermediul celorlalte reglementări în materie -, se impune din rațiunea instituirii unui echilibru între legile edictate. Printr-o atare corelare a legislației s-ar respecta principiul general al legalității și al securității raporturilor juridice, precum și principiul încrederii legitime a cetățenilor în actul normativ care îi angajează juridic. … 7.În ceea ce privește componenta accesibilității și previzibilității normei, se arată că aceste elemente se referă, pe de o parte, la rigorile de conceptualizare a dreptului, iar, pe de altă parte, la rigori de redactare a actelor normative, rigori care se circumscriu tehnicii legislative. În acest sens, potrivit art. 2 alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, se impune necesitatea unificării și coordonării legislației – inclusiv în domeniul contravențional – atât cu legislația națională, cât și cu legislația Uniunii Europene pentru a realiza stabilitatea și eficiența legislativă. … 8.Prin respectarea acestui principiu se urmărește integrarea noilor norme în ansamblul legilor existente, cu consecința evitării paralelismelor legislative. În aceste condiții, raportat și la jurisprudența Curții Constituționale, cum ar fi, spre exemplu, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, necorelarea textelor de lege speciale cu normele care stabilesc un principiu general de drept într-o anumită materie contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității și principiul securității raporturilor juridice. … 9.Se arată, de asemenea, că art. 26 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, care stabilește sancțiunea amenzii de la 50.000 de lei la 100.000 de lei pentru contravențiile reglementate la art. 26 alin. (1) lit. b) din aceeași lege, este neconstituțional prin raportare la art. 53 alin. (2) și la art. 16 alin. (1) din Constituție. În ceea ce privește încălcarea principiului proporționalității sancțiunii, se arată că art. 26 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 reglementează un minim special al amenzii stabilit la suma de 50.000 de lei, care reprezintă un cuantum exagerat de ridicat raportat la gravitatea abstractă a faptei. Stabilirea unui minim special într-un cuantum atât de ridicat încalcă principiul proporționalității sancțiunilor din perspectiva valorii sociale ocrotite, dar și prin raportare la minimul special stabilit pentru o faptă mai gravă reglementată în aceeași categorie, în condițiile în care respectarea proporționalității se regăsește atât în art. 5 alin. (5), cât și în art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. … 10.Este încălcat, de asemenea, și principiul egalității în fața legii. Spre exemplu, în ipoteza în care două persoane diferite care construiesc același imobil, una dintre acestea având autorizație, iar cealaltă construind în lipsa unei autorizații, consecința este sancționarea persoanei care a construit fără autorizație cu amenda în cuantum de 1.000 de lei și a persoanei care avea autorizație, însă a modificat construcția, cu amenda în cuantum de 50.000 de lei. … 11.Disproporția dintre cele două sancțiuni se concretizează într-o încălcare a principiului egalității de tratament chiar dacă fapta în sine este în esență diferită, iar explicația este următoarea: sancțiunea trebuie stabilită în raport cu pericolul social al faptei. Or, câtă vreme în domeniul construirii cel care construiește fără autorizație este sancționat mai ușor decât cel care construiește în temeiul unei autorizații, cel care a construit fără autorizație se bucură în mod nejustificat de un regim privilegiat, ceea ce aduce atingere principiului egalității în fața legii. … 12.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, este inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 prin raportare la art. 16 alin. (1) și la art. 53 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată. Este incident însă un motiv de inadmisibilitate care poate fi constatat doar de Curtea Constituțională, și anume acela că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta la dispoziții ori principii constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005). … 13.Cât privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) liniuța a patra, prin raportare la art. 16 alin. (1) și la art. 53 alin. (2) din Constituție, prima critică formulată este fundamentată pe lipsa proporționalității limitelor de pedeapsă cu gravitatea abstractă a faptelor sancționate. Or, în ceea ce privește domeniul de aplicare al art. 53 din Constituție, prin jurisprudența sa, Curtea a statuat că acesta se referă la drepturile și libertățile fundamentale din capitolul II al titlului II din Constituție, nu și la alte drepturi (a se vedea Decizia nr. 503 din 16 noiembrie 2004). Cu privire la instituirea unui tratament sancționator mai drastic pentru contravențiile decurgând din nerespectarea autorizațiilor de construire, față de contravențiile constând în construirea sau demolarea fără autorizație, se apreciază că aceste distincții sunt motivate de situații diferite. Or, egalitatea cetățenilor în fața legii își găsește aplicare atunci când părțile se află în situații identice sau egale, care presupun același tratament juridic (a se vedea Decizia nr. 192 din 31 martie 2005). … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din actul de sesizare al Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 26 alin. (2) și (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004. Din examinarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției rezultă că sancțiunea aplicată este cea prevăzută de art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991. … 18.De asemenea, se observă că, ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991 au fost modificate prin art. II pct. 12 din Legea nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 8 ianuarie 2020, cuantumul amenzii prevăzute fiind diminuat substanțial.  … 19.Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 7/2020. … 20.Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991: Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă după cum urmează: […] … – de la 50.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d), e) și e^1)“; … – Art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991: „În condițiile prezentei legi nu se aplică sancțiunea avertisment.“ …  … 21.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 464 din 14 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 9 ianuarie 2014, a reținut că soluția legislativă potrivit căreia sancțiunea avertisment nu se aplică faptelor contravenționale reglementate prin Legea nr. 50/1991 reprezintă opțiunea legiuitorului, care poate stabili, în virtutea dreptului său suveran și în limitele prevăzute de Legea fundamentală, reguli adaptate fiecărei situații. Constituie, de asemenea, atributul său exclusiv edictarea de reglementări cu privire la natura sancțiunilor și asprimea acestora, în funcție de gravitatea faptei și de valorile sociale afectate sau expuse riscului de a fi periclitate prin săvârșirea acesteia, iar verificarea oportunității adoptării unor astfel de reguli excedează competenței Curții Constituționale. … 23.Referitor la susținerea potrivit căreia limita minimă foarte ridicată a amenzii prevăzute pentru contravenția reglementată de art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 face imposibilă armonizarea sancțiunii cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, în contextul în care, în această materie, sancțiunea avertismentului este interzisă, prin Decizia nr. 70 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 27 aprilie 2015, paragraful 17, Curtea a statuat că, față de gradul de pericol social al faptelor ce pot constitui contravenții la regimul executării lucrărilor de construcții, de împrejurările specifice în care pot fi săvârșite, de modul și mijloacele de săvârșire, precum și de consecințele posibile ale acestora, opțiunea legiuitorului de a nu permite aplicarea sancțiunii avertismentului apare ca justificată prin importanța valorilor pe care le protejează, respectiv viața și siguranța persoanelor. Cu alte cuvinte, legiuitorul a apreciat că, față de gradul de pericol social al faptelor ce pot constitui contravenții în această materie, aplicarea sancțiunii avertismentului nu poate fi suficientă pentru atingerea dublului scop, preventiv și educativ, al sancțiunii. … 24.Distinct de cele anterior reținute, Curtea observă cu acest prilej că nu poate fi primită critica autorului excepției potrivit căreia sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție prin existența unui paralelism legislativ între art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, care nu permite aplicarea avertismentului, și art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care, de principiu, permite aplicarea acestei sancțiuni. Aceasta deoarece Legea nr. 50/1991 este o lege specială, care reglementează contravențiile la regimul executării lucrărilor de construcții, astfel că, față de cadrul general reprezentat de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, poate institui reguli diferite de sancționare a acestui tip de contravenții, în virtutea principiului specialia generalibus derogant. … 25.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991 raportate la art. 16 din Constituție, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 376 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.082 din 9 noiembrie 2022, paragrafele 30 și 31, asupra unei motivări similare celei din prezenta cauză. … 26.Curtea a reținut că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situații egale trebuie să le corespundă un tratament egal, în situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit, iar încălcarea principiului egalității și nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013, sau Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998). Or, în cauză, textul de lege criticat nu instituie diferențieri pe criterii arbitrare, ci este deopotrivă aplicabil tuturor persoanelor care săvârșesc contravențiile prevăzute la lit. b), d), e) și e^1) ale art. 26 alin. (1) din Legea nr. 50/1991. Așadar, în interiorul acestei categorii de persoane, nicio persoană nu se bucură de un regim mai favorabil față de alte persoane care au săvârșit același tip de contravenție. … 27.Totodată, Curtea a observat că egalitatea de tratament juridic nu poate fi examinată prin compararea conținutului a două contravenții și a sancțiunilor prevăzute de acestea, întrucât fiecare prezintă specificul său, fiind firesc să nu existe o identitate în ceea ce privește stabilirea sancțiunilor celor mai adecvate, care să își atingă scopul punitiv și, în același timp, preventiv și educativ. Din această perspectivă, o diferențiere este nu doar admisibilă, ci chiar necesară. În acest sens, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit, în ceea ce privește principiul egalității consacrat prin art. 16 din Constituție, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 28.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II – Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II – Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale din Constituție (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020). … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Voichița Violeta Chira în Dosarul nr. 11.380/211/2018 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 26 alin. (2) liniuța a patra și alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.Definitivă și general obligatorie.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește