DECIZIA nr. 146 din 16 martie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea nr. 135/2014 pentru modificarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru completarea art. 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, precum și ale art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, excepție ridicată de Asociația de proprietari din str. Ceaikovski nr. 10 din București și de Alexandra Hapaleț în Dosarul nr. 14.467/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și, respectiv, de Asociația de proprietari din str. Ceaikovski nr. 10 din București, de Alexandra Hapaleț și de Fundația Eco-Civica din București în Dosarul nr. 18.061/3/2019 al aceleiași instanțe. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 14 decembrie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, a dispus conexarea Dosarului nr. 3.410D/2019 la Dosarul nr. 2.227D/2019, care a fost primul înregistrat. La aceeași dată, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat pronunțarea pentru data de 18 ianuarie 2022. La această dată, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992, republicată, și al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, a amânat pronunțarea, în mod succesiv, pentru datele de 27 ianuarie 2022 și 23 februarie 2022. La această dată, având în vedere imposibilitatea de constituire a cvorumului legal de ședință, a amânat pronunțarea pentru data de 9 martie 2022, în temeiul art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, iar ulterior, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, a amânat pronunțarea pentru data de 16 martie 2022, dată când a pronunțat această decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:3.Prin Sentința civilă nr. 3.283 din 7 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.467/3/2018 și prin Încheierea din 12 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 18.061/3/2019, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 135/2014 pentru modificarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru completarea art. 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, precum și ale art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația de proprietari din str. Ceaikovski nr. 10 din București și de Alexandra Hapaleț și, respectiv, de Asociația de proprietari din str. Ceaikovski nr. 10 din București, de Alexandra Hapaleț și de Fundația Eco-Civica din București în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind constatarea nulității unor hotărâri de consiliu local prin care a fost aprobată documentația de urbanism, în vederea construirii unui imobil cu destinația de locuințe. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că Legea nr. 135/2014, în ceea ce privește art. II, referitor la completarea art. 18 din Legea nr. 24/2007, nu a făcut obiectul unei dezbateri în Senat, prima Cameră sesizată, ceea ce contravine principiului bicameralismului, consfințit prin art. 61 alin. (2) din Constituție. … 5.Se mai susține că prevederile art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 creează un tratament inegal în fața legii, cu privire la proprietarii de drept privat de terenuri înscriși în evidențele cadastrale, chiar cu categoria de folosință de spațiu verde, față de cei înscriși în evidențele cadastrale în categoria curți-construcții, nejustificat de scopul acestui act normativ, de ameliorare a mediului urban, și în neconcordanță cu obligația statului de protecție a mediului, prevăzută de art. 35 din Constituție.  … 6.Totodată, se mai susține că prevederile art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 sunt aplicate retroactiv, prin acțiunea de interzicere a declarării terenurilor ca spații verzi, cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că nu sunt încălcate dispozițiile art. 16 alin. (1) Constituție, în condițiile în care legiuitorul a stabilit un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, respectiv persoanele care sunt proprietare ale unor terenuri având regimuri juridice similare. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. II din Legea nr. 135/2014 pentru modificarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru completarea art. 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, precum și ale art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 10 noiembrie 2009, având următorul cuprins:– Art. II din Legea nr. 135/2014: „După alineatul (8) al articolului 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 10 noiembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:(9)Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.»“; … – Art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007: „(9) Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.“ …  … 12.În opinia autoarelor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 61 privind rolul și structura Parlamentului. De asemenea, din motivarea excepției rezultă că sunt invocate și prevederile constituționale ale art. 35 – Dreptul la un mediu sănătos. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 reglementează modalitatea de inventariere sau declarare ca spații verzi a terenurilor înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice. Potrivit textului de lege criticat, acestea nu pot fi inventariate ca spații verzi decât după îndeplinirea procedurii de expropriere. … 14.În speță, obiectul cauzei deduse soluționării instanței judecătorești îl reprezintă anularea unei hotărâri de consiliu local, iar în cererea formulată s-a invocat faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea regimului juridic al spațiilor verzi. Prin Sentința civilă nr. 3.283 din 7 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.467/3/2018, unul dintre actele de sesizare cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. În motivarea soluției pronunțate, instanța de judecată a reținut că din probele administrate în cauză nu reiese că terenul situat în București, str. Frederic Chopin nr. 15 A, sector 2 constituie spațiu verde. Potrivit mențiunilor din extrasul de carte funciară, acest teren se află în proprietatea privată a unei persoane și este încadrat în categoria curți-construcții. S-a mai reținut că, potrivit art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, sancțiunea nulității actelor administrative sau juridice emise sau încheiate cu nerespectarea interdicției de schimbare a destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism poate interveni numai în cazul în care schimbarea destinației vizează spațiile verzi prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism sau amenajate, deci nu și în ipoteza spațiilor verzi care sunt rezultatul unei vegetații spontane, situație incidentă în cauză. … 15.Totodată, cu privire la calificarea terenului respectiv ca având destinația de spațiu verde, instanța de judecată a mai reținut că menționarea unui teren în Registrul spațiilor verzi nu atrage incidența prevederilor art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007, în condițiile în care registrul menționat nu are valoarea unei documentații de urbanism, față de enumerarea limitativă prevăzută în acest sens de dispozițiile art. 39 alin. (1) și ale art. 40 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, ci constituie un registru de informare și inventariere a spațiilor verzi din interiorul unei localități. De asemenea, instanța de judecată a statuat că în speță nu este vorba despre un spațiu verde amenajat, reținând în acest sens că, contrar susținerilor reclamantelor, tipurile de spații verzi sunt enumerate limitativ de art. 3 din Legea nr. 24/2007, iar terenul din str. Frederic Chopin nr. 15A nu poate fi încadrat în vreuna dintre categoriile prevăzute de această dispoziție legală. Tribunalul a apreciat că nu sunt incidente nici dispozițiile art. 4 lit. j) din Legea nr. 24/2007, care fac referire la noțiunea de cadru vegetal, în condițiile în care terenul menționat nu înconjoară blocul de locuințe, ci se constituie doar într-o zonă verde aflată în apropierea blocului. … 16.Prin urmare, dat fiind contextul factual și legal, astfel cum acesta a fost reținut în actele de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea observă că, în privința criticilor de neconstituționalitate invocate, devine incidentă lipsa condiției interesului în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textelor criticate în ceea ce le privește pe autoarele excepției. Astfel, în condițiile în care terenul în cauză nu este încadrat în categoria de spațiu verde, ci în categoria curți-construcții, iar ipoteza normativă a textului de lege criticat se referă tocmai la posibilitatea schimbării destinației unor astfel de terenuri, prin realizarea procedurii exproprierii terenului aflat în proprietatea privată a unor persoane fizice sau juridice, o eventuală declarare a neconstituționalității acestuia nu ar profita autoarelor excepției. … 17.Așa cum a subliniat Curtea în jurisprudența sa, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. De asemenea, „constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. […] Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată“ (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Totodată, Curtea a reținut, într-o altă cauză, că „autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia“ (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17).  … 18.În același sens, Curtea a reținut că legătura excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20).  … 19.Prin urmare, având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea reține că aceste considerente statuate în jurisprudența Curții sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate în sensul solicitat nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește situația autoarelor excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, nu îndeplinește condiția de admisibilitate a legăturii cu soluționarea cauzei, prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea nr. 135/2014 pentru modificarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru completarea art. 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, precum și ale art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, excepție ridicată de Asociația de proprietari din str. Ceaikovski nr. 10 din București și de Alexandra Hapaleț în Dosarul nr. 14.467/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și, respectiv de Asociația de proprietari din str. Ceaikovski nr. 10 din București, de Alexandra Hapaleț și de Fundația Eco-Civica din București în Dosarul nr. 18.061/3/2019 al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește