DECIZIA nr. 145 din 12 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin-Gabriel Strutinsky în Dosarul nr. 40.387/3/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4D/2018. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate au mai fost examinate de către Curtea Constituțională din perspectiva unor critici similare și se propune menținerea jurisprudenței în materia analizată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea penală nr. 171/P/JDL din 22 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 40.387/3/2017, Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin-Gabriel Strutinsky într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații promovate împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă ca tardivă contestația formulată împotriva unei ordonanțe a procurorului prin care s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt invocate considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 24 din 20 ianuarie 2016, paragrafele 13-28 și 30-32, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală care nu permite și contestarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată este neconstituțională, încălcând prevederile art. 21 alin. (1) și (3), ale art. 44 și art. 129 din Constituție. Se susține că atât soluția, cât și considerentele deciziei anterior menționate sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. … 6.Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie opinează că prevederile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Se susține că, în prezenta cauză, nu sunt aplicabile considerentele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 24 din 20 ianuarie 2016, prin care Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală care nu permite și contestarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată este neconstituțională, întrucât soluția prevăzută prin textul criticat este diferită de cea reglementată la art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală, necesitând pronunțarea unei soluții diferite. Se susține că reglementarea căilor de atac este atributul exclusiv al legiuitorului, conform art. 126 alin. (2) din Constituție și că acesta poate stabili reguli diferite de exercitare a căilor de atac, potrivit fiecărei situații procesuale. Se mai arată că acestea trebuie exercitate în condițiile legii, conform art. 129 din Legea fundamentală. Se mai arată că măsura sechestrului asigurător nu cade sub incidența dispozițiilor art. 6 paragraful 1 și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, textul criticat nevizând soluționarea unei acuzații în materie penală. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului opinează că dispozițiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale și arată că își menține punctul de vedere exprimat și reținut de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 20 din 19 ianuarie 2016, nr. 28 din 20 ianuarie 2016 și nr. 310 din 9 mai 2017. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Soluționarea contestației se face în camera de consiliu, cu citarea celui care a făcut contestația și a persoanelor interesate, prin încheiere motivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.“ … 12.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3) referitor la accesul liber la justiție, ale art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privată și ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțate, în acest sens, mai multe decizii, printre care Decizia nr. 310 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 3 august 2017, Decizia nr. 511 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 6 noiembrie 2018, și Decizia nr. 577 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 14.Prin Decizia nr. 511 din 17 iulie 2018, precitată, paragrafele 16-19, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, Constituția nu cuprinde prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii“ (în acest sens este Decizia nr. 251 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 18 iulie 2005). Împrejurarea că împotriva încheierii instanței prin care s-a soluționat contestația împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de ducere la îndeplinire a acesteia nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. Pentru motivele anterior arătate, Curtea a constatat că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 și ale art. 44 alin. (1). … 15.Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că textul criticat nu contravine dreptului la un proces echitabil, nefiind contrar niciunuia dintre standardele constituționale specifice acestui drept fundamental. În acest sens, Curtea a constatat că soluționarea contestației formulate împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia se face cu citarea celui care a făcut contestația și a persoanelor interesate, precum și cu participarea obligatorie a procurorului. Astfel, părțile interesate au posibilitatea să participe la ședința de judecată, să cunoască argumentele invocate de părțile adverse sau de procuror și să își formuleze propriile apărări, beneficiind, prin urmare, de garanțiile procesuale necesare apărării drepturilor și intereselor lor procesuale, în condiții de contradictorialitate și oralitate. De asemenea, contestația reglementată la art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală este soluționată prin încheiere motivată, părțile putând cunoaște argumentele care au stat la baza soluției pronunțate, aspect ce constituie o altă garanție a dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 21 alin. (3) din Constituție. … 16.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat deciziile anterior menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin-Gabriel Strutinsky în Dosarul nr. 40.387/3/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și constată că dispozițiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește