DECIZIA nr. 144 din 16 martie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (1) lit. f) și ale art. 35 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, excepție ridicată de Societatea Metabet CF – S.A. din Pitești, județul Argeș, în Dosarul nr. 8.903/95/2010 al Tribunalului Harghita – Secția civilă. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 4 noiembrie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat pronunțarea pentru data de 18 noiembrie 2021, iar ulterior, din același motiv, a amânat pronunțarea, în mod succesiv, pentru datele de 14 decembrie 2021 și 18 ianuarie 2022. La această dată, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 și al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, a amânat pronunțarea pentru data de 27 ianuarie 2022, iar, ulterior, pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea pentru data de 23 februarie 2022. La această dată, având în vedere imposibilitatea de constituire a cvorumului legal de ședință, a amânat pronunțarea pentru data de 9 martie 2022, în temeiul art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, iar, ulterior, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 16 martie 2022, când a pronunțat această decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea nr. 49 din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.903/95/2010, Tribunalul Harghita – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33 alin. (1) lit. f) și ale art. 35 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție. Excepția a fost ridicată de Societatea Metabet CF – S.A. din Pitești, județul Argeș, într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii prin care s-a solicitat constatarea încălcării unor drepturi de proprietate intelectuală asupra unei invenții și obligarea la plata despăgubirilor pentru produsele fabricate și comercializate neautorizat. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile art. 35 din Legea nr. 64/1991, precum și întreaga instituție a revalidării brevetului încalcă libertatea economică a subiecților de drept prin faptul că nu este stabilit un termen în care Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (în continuare, OSIM) să aibă obligația să publice decăderea în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. În acest mod este afectat circuitul civil, prin lipsa oricărei previzibilități asupra momentului în care ar putea fi revalidat un brevet cu privire la care a intervenit sancțiunea decăderii, acesta fiind deci căzut în domeniul public. Se mai susține, în acest sens, că nu există nicio dispoziție legală care să oblige OSIM la publicarea decăderii într-un termen determinat și rezonabil, motiv pentru care, în cvasimajoritatea situațiilor, decăderile pentru neplata taxelor de menținere a brevetelor sunt publicate la intervale de timp exagerat de mari față de data la care decăderea a survenit de drept, ca urmare a neplății taxei la scadență. … 5.Se mai arată că, potrivit prevederilor art. 35 din Legea nr. 64/1991, pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la publicarea decăderii, titularul poate cere OSIM revalidarea brevetului, însă legea nu stabilește criteriile în baza cărora motivele sunt sau nu justificate, astfel încât aprecierea lor va fi exclusiv subiectivă. … 6.Se mai arată că sunt încălcate principiile constituționale ale egalității în drepturi și libertății economice, dat fiind faptul că în acest mod este încurajat abuzul titularilor de brevete care nu au efectuat ani la rând demersuri de menținere a drepturilor pe care le dețin. Mai mult decât atât, se susține că, în cauză, intenția de abuz și de a profita de pe urma activității economice realizate ca urmare a folosirii invenției apare ca fiind evidentă, cât timp reclamanții nu au solicitat niciun moment încetarea folosirii invenției, ci doar daune materiale aferente folosirii. … 7.Se mai susține că prevederile art. 35 din Legea nr. 64/1991 încalcă și dreptul la un proces echitabil, prin nerespectarea exigențelor constituționale privind calitatea legii, stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind invocate, în acest sens, cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010. Se arată că ambiguitatea legislativă dă posibilitatea titularilor de brevete să revină după perioade îndelungate (decăderile fiind publicate uneori chiar și la 10 ani de la intervenirea acestora) și să blocheze orice activitate în legătură cu invențiile căzute în domeniul public, prin revalidarea prevăzută de art. 35 din Legea nr. 64/1991. … 8.Pentru aceleași motive, respectiv neîndeplinirea exigențelor referitoare la claritatea legii, se susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție. … 9.De asemenea, se mai arată că, potrivit art. 5 bis alin. (1) cuprins în Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale, astfel cum a fost revizuită și modificată, termenul de grație reglementat de țările contractante în vederea plății taxelor aferente menținerii drepturilor de proprietate industrială ar trebui să fie de minimum trei luni, prelungit cu cel puțin șase luni. Prin urmare, în opinia autoarei excepției, un termen de 6 luni până la un an de la data scadenței taxelor de menținere anuală a brevetelor de invenție reprezintă un termen mai mult decât rezonabil în care OSIM să aibă obligația de a publica decăderea în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, urmând astfel să se deruleze termenul în care titularul brevetului de invenție să poată achita taxele de menținere, în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 64/1991. … 10.În ceea ce privește dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. f)din Legea nr. 64/1991, se arată că toate motivele care susțin neconstituționalitatea dispozițiilor art. 35 din același act normativ sunt pe deplin aplicabile, dată fiind strânsa legătură dintre aceste texte legale. … 11.În plus, se mai arată că instituția decăderii presupune faptul că, odată ce aceasta a intervenit, drepturile conferite de art. 31 și 32 din Legea nr. 64/1991 nu mai produc efecte. În acest context, excepția introdusă prin art. 33 alin. (1) lit. f)din Legea nr. 64/1991 este discriminatorie întrucât, deși o invenție dată ar fi căzută în domeniul public, doar o anumită categorie de terți ar putea să exercite acțiuni cu privire la invenția decăzută, respectiv acte de folosință, potrivit art. 33 alin. (1) lit. f), pe când alți terți, care ar avea interesul de a exercita orice alte acțiuni dintre cele prevăzute de art. 31 al Legii nr. 64/1991, nu ar avea deschisă această cale. … 12.În același sens se mai arată că, în măsura în care sintagma „folosire a invenției de către terți“, cuprinsă în dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 64/1991, nu privește și exercitarea celorlalte acte prevăzute de art. 31 din lege, se creează o discriminare vădită și nejustificată între situația celui care desfășoară actul de folosire a invenției și situația celui care, în același interval de timp, respectiv între decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului, a desfășurat/dorește să desfășoare una sau mai multe acte dintre cele prevăzute de art. 31 alin. (2) din lege, altele decât cel de „folosire“. Ca atare, se susține că textul de lege criticat ar trebui să prevadă toate actele ce pot fi exercitate de terți cu privire la invenția în privința căreia a operat decăderea din drepturile conferite de brevet, iar nu doar simplul act de folosire. Prin urmare, se susține că textul de lege criticat, având în vedere maniera deficitară în care este redactat, lasă fără efecte sancțiunea decăderii, fiind nejustificat ca, atât timp cât a operat decăderea cu privire la o invenție, terțele persoane să poată exercita doar folosința cu privire la invenție, de vreme ce aceasta este căzută în domeniul public. … 13.Tribunalul Harghita – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens consideră că textele de lege criticate îndeplinesc condițiile de accesibilitate, claritate și precizie, dat fiind faptul că noțiunile de „bună-credință“, „folosire“, „invenție“, „revalidare“, „motive justificate“ nu ridică probleme de interpretare în practica judecătorească. … 14.Se mai apreciază că instituția decăderii este reglementată de legiuitor de o manieră care să aducă o atingere minimă dreptului de proprietate al autorilor invenției, iar libertatea economică nu constituie un motiv care să poată justifica lipsirea autorului invenției de beneficiile dreptului de proprietate intelectuală, în favoarea unor terțe persoane care desfășoară activități economice, libertatea economică implicând în orice stat de drept obligația de a se plăti pentru folosința unei invenții ce aparține unei alte persoane. De asemenea, nici excepția introdusă prin art. 33 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 64/1991 nu este discriminatorie prin faptul că o anumită categorie de terți ar putea să exercite acțiuni cu privire la invenția decăzută, iar alții nu, opțiunea legiuitorului fiind pe deplin justificată chiar în cuprinsul Legii nr. 64/1991. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. f) și ale art. 35 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 19 august 2014, potrivit cărora:– Art. 33 alin. (1) lit. f):(1)Nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute la art. 31 și 32:[…]f)folosirea cu bună-credință sau luarea măsurilor efective și serioase de folosire a invenției de către terți în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului. În acest caz invenția poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data publicării mențiunii revalidării, și dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei care utilizează invenția ori cu o fracțiune din patrimoniul care este afectat exploatării invenției; …  … – Art. 35: „În cazul decăderii din drepturi a titularului de brevet prevăzute la art. 40 alin. (3), titularul poate cere la OSIM revalidarea brevetului pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. În termen de 60 de zile de la înregistrare OSIM hotărăște asupra cererii de revalidare, sub condiția plății taxei legale. Mențiunea revalidării brevetului se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii.“ …  … 19.Dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 64/1991 fac trimitere la art. 31 din același act normativ, care conferă titularului brevetului de invenție un drept exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată și enumeră expres actele care nu pot fi efectuate de către terți, fără consimțământul titularului, și, respectiv, la art. 32 din Legea nr. 64/1991, referitor la protecția conferită titularului de brevet, cu începere de la data publicării cererii de brevet. Prevederile art. 35 din Legea nr. 64/1991 fac trimitere la art. 40 alin. (3) din același act normativ, potrivit căruia neplata taxelor de menținere în vigoare a brevetului atrage decăderea titularului din drepturile decurgând din brevet. … 20.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (12) privind stabilirea pedepselor în temeiul legii și ale art. 45 – Libertatea economică. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia susține neconstituționalitatea textelor de lege criticate, în esență, dat fiind faptul că legiuitorul nu a stabilit cu exactitate care sunt „motivele justificate“ la care se referă art. 35 din Legea nr. 64/1991, pentru care titularul poate solicita OSIM revalidarea brevetului, în cazul în care acesta este decăzut din drepturi pentru neplata taxelor anuale de menținere în vigoare, precum și un termen în care OSIM să publice decizia de decădere din drepturi a titularului de brevet. În opinia autoarei excepției, acest aspect prejudiciază terții care, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului, efectuează și alte acte în legătură cu invenția, în afara celor permise în mod expres în art. 33 din Legea nr. 64/1991. … 22.În legătură cu primul aspect al motivării excepției de neconstituționalitate Curtea reține că procedurile efectuate de OSIM privind cererile de brevet de invenție sunt supuse taxelor, iar pe întreaga durată de valabilitate a brevetului de invenție, anual, titularul datorează OSIM taxe de menținere în vigoare a brevetului. Neplata taxei anuale pentru menținerea în vigoare a brevetului de invenție atrage, conform prevederilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 64/1991, decăderea titularului din drepturile conferite de brevet. Însă, „pentru motive justificate“, titularul poate solicita OSIM revalidarea brevetului, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii (art. 35 din Legea nr. 64/1991). … 23.Față de susținerile autoarei excepției referitoare la lipsa detalierii prin lege a motivelor justificate pentru care se poate cere revalidarea brevetului, Curtea reține că legiuitorul a lăsat la aprecierea examinatorului de stat în domeniul proprietății industriale [în sensul art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 18 iunie 2008] justețea împrejurărilor care l-au împiedicat pe titularul de brevet să procedeze la plata taxelor anuale de menținere în vigoare a brevetului. Este evidentă imposibilitatea enumerării exhaustive a unor asemenea împrejurări, iar o intervenție a legiuitorului în acest sens ar fi echivalat cu o interpretare rigidă a scopului legii, acela de protecție a titularului de brevet, lipsind autoritățile competente de posibilitatea de a evalua, în funcție de ansamblul circumstanțelor cauzei, motivele justificate care au condus la neplata taxelor anuale. … 24.În acest sens, cu privire la principiul generalității legilor, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut, în legătură cu modul de reglementare a normelor, că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde însă, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Asemenea consecințe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine, oricât de dorită ar fi, este imposibil de realizat și, mai mult, poate da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. … 25.Curtea mai reține că, în scopul protejării titularului de brevet, legiuitorul a prevăzut un termen adițional de plată a taxei anuale, de 6 luni de la expirarea datei scadente [art. 61 alin. (1),(8) și (9) din Regulamentul de aplicare al Legii nr. 64/1991], iar în cazul în care titularul sau mandatarul autorizat nu a achitat taxa de menținere în vigoare până la sfârșitul termenului de 6 luni de la data scadentă, însă plata a fost efectuată de către o altă persoană, sunt îndeplinite condițiile legale pentru menținerea în vigoare a brevetului [art. 37 alin. (3) din Legea nr. 64/1991]. De asemenea, în același sens, al protecției conferite titularului de brevet, legiuitorul a prevăzut și posibilitatea plății anticipate a taxelor de menținere în vigoare [art. 40 alin. (3) din Legea nr. 64/1991]. … 26.În legătură cu cel de-al doilea aspect al motivării, referitor la lipsa instituirii unui termen în care OSIM să publice decizia de decădere din drepturi a titularului de brevet, Curtea reține că decăderea din drepturi a titularului de brevet, pentru motivul neplății taxei anuale de menținere în vigoare, produce efecte de la data înregistrării deciziei de decădere, pronunțate de OSIM, în Registrul național al brevetelor de invenție. Publicarea în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a deciziei de decădere din drepturi a titularului brevetului este o consacrare a efectului general de opozabilitate cu privire la terți, însă efectul specific al lipsirii de protecție juridică a invenției, prin decăderea titularului din drepturile conferite de brevet, se produce de la data înregistrării deciziei de decădere pronunțate de OSIM în Registrul național al brevetelor de invenție, potrivit art. 40 alin. (3) fraza a doua din Legea nr. 64/1991, potrivit căruia „(…) Decăderea titularului din drepturi se înregistrează în Registrul național al brevetelor de invenție și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. (…)“ Așadar, de la data pronunțării deciziei de decădere și a înregistrării acesteia în Registrul național al brevetelor de invenție invenția aparține domeniului public, este lipsită de protecție juridică și poate fi folosită de terți potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) lit. f) din lege, fără a se putea reține că s-a încălcat dreptul exclusiv de exploatare a invenției. … 27.În aceste condiții, Curtea reține că lipsa reglementării unui termen în care OSIM să publice decăderea din drepturi a titularului de brevet nu impietează în mod obiectiv asupra drepturilor terților interesați de exploatarea invenției, iar în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului orice terț poate folosi sau lua măsuri efective și serioase de folosire a invenției. … 28.Autoarea excepției mai susține și faptul că lipsa publicării deciziei de decădere din drepturi a titularului brevetului de invenție prejudiciază terții care doresc să folosească invenția în sensul efectuării și a altor acte de exploatare, în afara celor enumerate, în mod limitativ, în art. 33 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 64/1991. Curtea reține însă că premisa raționamentului astfel dezvoltat în motivarea excepției de neconstituționalitate este una greșită, în condițiile în care orice act de exploatare a invenției, în afara celor permise în mod expres de lege, excedează folosirii cu bună-credință a invenției. Cu alte cuvinte, raționamentul autoarei excepției de neconstituționalitate pornește de la premisa inversă, a folosirii cu rea-credință a unei invenții, în afara cadrului legal stabilit. … 29.Curtea reține că textele de lege criticate, ca și întregul act normativ din care acestea fac parte recunosc și apără drepturile decurgând din invenții. În acest sens, legea consacră posibilitatea titularului brevetului de invenție de a solicita OSIM revalidarea brevetului, pentru motive justificate și cu plata, chiar retroactivă, a taxelor de menținere în vigoare a brevetului, care se fac venit la bugetul OSIM – autoritate unică pe teritoriul României în asigurarea protecției proprietății industriale. Potrivit art. 10 din Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 573/1998 privind organizarea și funcționarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 4 iunie 2020, cheltuielile de funcționare ale OSIM se finanțează din veniturile proprii realizate. … 30.Pe de altă parte, Curtea mai reține că terțul care, în acord cu dispozițiile art. 33 alin. (1) alin. (1) lit. f) din Legea nr. 64/1991, a folosit cu bună-credință invenția sau a luat măsuri efective și serioase de folosire a invenției în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului beneficiază de un drept de posesiune ulterioară și personală. Din considerente de echitate, terțul are posibilitatea să continue folosirea invenției în volumul existent/limita existentă la data publicării mențiunilor de revalidare și chiar să transmită acest drept odată cu patrimoniul său ori cu o fracțiune din patrimoniul care este afectat exploatării invenției. Așadar, dacă OSIM decide revalidarea brevetului, titularul de brevet redobândește dreptul subiectiv de proprietate industrială, cu efect retroactiv, însă fără opozabilitate față de cel care are dreptul de folosire personală ulterioară, instituit de dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 64/1991. Reglementarea posesiunii ulterioare este în favoarea terților, permițând exploatarea unei invenții, care, într-o anumită perioadă, s-a găsit în domeniul public, astfel încât nu se poate reține că revalidarea unui brevet de invenție aduce atingere accesului liber la o activitate economică al terțului care a folosit cu bună-credință invenția, în limitele stabilite la art. 33 alin. (1) lit. f) din lege, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului. … 31.Cât privește invocarea dispozițiilor Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale, în forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967, ratificată de România prin Decretul nr. 1.177 din 28 decembrie 1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 6 ianuarie 1969, Curtea reține că acest act internațional nu instituie o obligație a statelor semnatare de a reglementa un termen de revalidare a brevetului. Dimpotrivă, art. 5 bis din Convenție recomandă existența unui termen de grație, de cel puțin 6 luni, care să fie acordat pentru plata taxelor prevăzute pentru menținerea drepturilor de proprietate industrială, în scopul protejării titularilor acestor drepturi, fără a face referire la un termen de revalidare a brevetului. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Metabet CF – S.A. din Pitești, județul Argeș, în Dosarul nr. 8.903/95/2010 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. f) și ale art. 35 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Harghita – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește