DECIZIA nr. 144 din 12 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Alexandru Marius Mimiș în Dosarul nr. 4.769/101/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.990D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Consiliul Local Deveselu a transmis la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 820 din 11 decembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.769/101/2016, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Alexandru Marius Mimiș într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva sentinței prin care Tribunalul Mehedinți a respins contestația formulată de acesta împotriva hotărârii prin care Consiliul Local Devesel a constatat încetarea mandatului de consilier al autorului excepției, în temeiul art. 9 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 393/2004, respectiv din cauza absenței nemotivate de la mai mult de 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului. În cauză a fost ridicată din oficiu excepția inadmisibilității recursului, cu motivarea că această cale de atac nu este prevăzută de lege, sentința primei instanțe fiind definitivă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia critică eliminarea dublului grad de jurisdicție în ceea ce privește hotărârea atacată, în condițiile în care recursul este o cale extraordinară de atac, care pune în discuție legalitatea hotărârii atacate. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 cu privire la exercitarea acestei căi de atac. … 6.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului arată că textul de lege a mai format obiect al controlului de constituționalitate și precizează că își menține punctul de vedere consemnat în deciziile Curții Constituționale nr. 60 din 16 februarie 2016 și nr. 655 din 13 octombrie 2015, în sensul constituționalității normelor legale criticate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, potrivit cărora: „(4) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) și h^1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanța se va pronunța în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.“ … 12.Legea nr. 393/2004 a fost abrogată prin art. 597 alin. (2) lit. h) din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. În considerarea celor statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a se pronunța asupra acestuia, având în vedere că produce efecte în cauza în discuție, reprezentând norma procedurală în baza căreia instanța a analizat admisibilitatea recursului. De altfel, Curtea observă că soluția legislativă a fost preluată în mod identic și în noua reglementare, regăsindu-se în art. 204 alin. (13) din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 57/2019. … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, exercitat în raport cu critici similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 820 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 26 martie 2019, Decizia nr. 60 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 5 mai 2016, Decizia nr. 655 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 19 noiembrie 2015, Decizia nr. 799 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 16 iulie 2010, Decizia nr. 1.301 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008, Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, și Decizia nr. 856 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2007. … 15.În jurisprudența menționată, Curtea a observat, cu titlu preliminar, că, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă și irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. Aceste dispoziții sunt aplicabile în cauzele în care litigiul în cursul soluționării căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a început ulterior intrării în vigoare a Codului de procedură civilă din 2010, așa cum este și situația de față. Întrucât aceste modificări nu înlătură soluția legislativă criticată, instanța de contencios constituțional poate analiza constituționalitatea dispozițiilor art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004, cu privire la care a fost sesizată. … 16.Curtea a reținut, în esență, că reglementarea unor reguli speciale de procedură în materie electorală este justificată pentru a asigura stabilitatea în funcționarea autorităților administrației publice locale și desfășurarea activității lor specifice într-un cadru de normalitate. De asemenea, Curtea a constatat că acestea sunt și rațiunile pentru care, de pildă, dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 instituie o excepție de la regula parcurgerii procedurii prealabile, specifică contenciosului administrativ. Prin urmare, caracterul definitiv al hotărârii pronunțate în primă instanță de instanța de contencios administrativ, prin care este soluționată acțiunea formulată de consilier împotriva hotărârilor consiliului privind cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, nu este de natură să contravină normelor art. 129 din Constituție referitor la dreptul de a exercita căile de atac, în condițiile legii. De altfel, obligativitatea asigurării unui dublu grad de jurisdicție, astfel încât hotărârea primei instanțe să fie examinată de către o jurisdicție superioară, subzistă doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar dreptul la un recurs efectiv, exercitat în fața unei instanțe naționale, garantat oricărei persoane de art. 13 din Convenție, este asigurat, de vreme ce art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 reglementează accesul persoanei interesate la instanța de contencios administrativ pentru soluționarea acțiunii îndreptate împotriva unui act al unei autorități administrative prin care pretinde încălcarea unui drept sau interes legitim. … 17.De asemenea, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Constituția garantează accesul liber la justiție, exercitat însă în formele și modalitățile prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). În contextul reglementat de prevederile legale criticate, referitor la modalitatea de contestare în justiție a hotărârii consiliului local de constatare a încetării de drept a mandatului de consilier local, procedura specifică de contestare și de soluționare a acestor litigii este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc impunând o rezolvare promptă și definitivă. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor enunțate mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 19.În ceea ce privește invocarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care Curtea Constituțională a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, este neconstituțională, Curtea apreciază că nu este pertinentă în cauza de față. Prin decizia menționată, instanța de contencios constituțional a reținut că pragul valoric impus de dispozițiile de lege criticate, în funcție de care se permite accesul la calea de atac a recursului, conduce la clasificarea artificială și nejustificată a cererilor adresate instanțelor judecătorești în importante, ca valoare în bani, și mai puțin importante. Dificultatea unei probleme de drept nu poate fi însă evaluată în funcție de valoarea litigiului, ci de natura sa. Or, în situația examinată de Curtea Constituțională, se crea o discriminare între justițiabili prin instituirea, în cadrul aceleiași categorii – aceea a cererilor evaluabile în bani -, a unei diferențieri nejustificate între aceștia, în funcție de valoarea litigiului. Ca atare, cele statuate prin decizia menționată nu pot fi invocate în cauza de față, în care obiectul litigiului se încadrează în categoria largă a contenciosului administrativ, particularizat la materia electorală, respectiv a pierderii mandatului de consilier local, care nu implică vreo cuantificare a importanței litigiului în funcție de care să poată fi exercitată sau nu calea de atac extraordinară a recursului. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Marius Mimiș în Dosarul nr. 4.769/101/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește