DECIZIA nr. 143 din 19 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.681D/2021.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că actul normativ criticat de Avocatul Poporului pe calea excepției de neconstituționalitate a fost între timp abrogat, astfel că, potrivit jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Cu Adresa nr. 9.963 din 17 mai 2021, Avocatul Poporului, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, a sesizat direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului susține, mai întâi, că modificările aduse art. 17 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii prin articolul unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2021, prin care este eliminată obligația de informare în scris a angajaților microîntreprinderilor cu privire la atribuțiile înscrise în fișa postului, contravin dreptului la măsuri de protecția socială a muncii garantat de art. 41 alin. (2) din Constituție. Fișa postului reprezintă înscrisul complementar al contractului individual de muncă în care sunt indicate, exhaustiv și analitic, natura și conținutul competențelor, responsabilităților, atribuțiilor și sarcinilor de serviciu proprii funcției sau ocupației, astfel că are valoarea unei obligații de informare ce revine angajatorului anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă. În lipsa acestei informări sub formă scrisă, angajatul se află în imposibilitatea de a dovedi atribuțiile stabilite cu angajatorul, încălcarea drepturilor sale și comportamentul discreționar al angajatorului. Relația de muncă devine astfel una lipsită de orice predictibilitate. Stabilirea atribuțiilor postului exclusiv verbal conduce la imposibilitatea ca angajații microîntreprinderilor să probeze îndeplinirea atribuțiilor. Faptul că legiuitorul a prevăzut o excepție de la regula informării verbale asupra fișei postului în cazul acestor angajați, și anume comunicarea în scris la solicitarea lor, nu constituie o măsură de protecție suficientă în cazul unui conflict de muncă. Totodată, modificarea legislativă poate aduce prejudicii și angajatorilor care s-ar putea afla în imposibilitatea exercitării dreptului la apărare, întrucât, potrivit art. 272 din Codul muncii, sarcina probei le revine acestora în conflictele muncă.  … 6.Aceleași dispoziții ale articolului unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2021 nesocotesc și principiul egalității și al nediscriminării, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece doar în privința angajaților microîntreprinderilor este instituită această exceptare de la regula comunicării în scris a fișei postului, iar din nota de fundamentare nu se poate decela niciun motiv obiectiv și rezonabil care să justifice această diferențiere de tratament. … 7.Noua soluție legislativă introdusă la art. 241 din Codul muncii generează, la rândul său, încă o discriminare cu privire la aceeași categorie de angajați, întrucât, spre deosebire de alți angajați, aceștia nu beneficiază de prevederile unui regulament intern întocmit de angajator, fiind astfel lipsiți de garanțiile generale pe care un asemenea act administrativ cu caracter normativ le asigură pentru protecția socială a muncii. … 8.Se mai susține că lipsa de armonizare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021 cu dreptul Uniunii Europene conduce la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 11, 20 și 148, fiind indicată în acest sens Directiva nr. 91/533/CEE a Consiliului privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă, act european cu relevanță constituțională prin prisma obiectului său de reglementare, circumscris dreptului fundamental la protecția socială a muncii. Totodată, se semnalează faptul că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația să transpună, până la data de 1 august 2022, Directiva (UE) 2019/1.152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană (care abrogă, dar dezvoltă și completează dispozițiile Directivei nr. 91/533/CEE a Consiliului), act european pe care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2021 îl nesocotește în mod evident prin stabilirea regulii potrivit căreia salariații unei microîntreprinderi vor fi informați verbal cu privire la atribuțiile pe care urmează să le exercite.  … 9.În sfârșit, Avocatul Poporului susține că ordonanța de urgență criticată contravine și art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece, prin obiectul său de reglementare, afectează în sens negativ dreptul la protecția socială a muncii și principiul egalității în drepturi ale salariaților din microîntreprinderi. În acest context, precizează că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au avizat negativ proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021, Consiliul Legislativ recomandând chiar retragerea acestuia.  … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) și ale art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10, 29 și 33 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 6 mai 2021. Ulterior sesizării Curții Constituționale, actul normativ criticat a fost respins de Legea nr. 275/2022 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 3 octombrie 2022.  … 14.Actul normativ criticat conținea un articol unic prin care erau aduse modificări și completări art. 17, 119 și 241 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.  … 15.Normele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în fața legii, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială, ale art. 115 alin. (6) cu referire la interdicția Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență prin care să afecteze drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și ale art. 148 alin. (2) cu privire la principiul aplicării cu prioritate a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și a celorlalte reglementări comunitare obligatorii față de dispozițiile contrare din legile interne.  … 16.Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2021 a fost respinsă prin Legea nr. 275/2022, astfel că, în prezent, prevederile criticate nu mai sunt în vigoare. … 17.Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.  … 18.Cu privire la situația specială în care excepția de neconstituționalitate referitoare la dispoziții abrogate este ridicată direct de Avocatul Poporului, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 64 din 9 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele 44 și 45, că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 nu poate fi interpretată în același fel ca în cazul Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, întrucât soluționarea excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului se face în cadrul unui control abstract de constituționalitate (a se vedea și Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011 sau Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 24 septembrie 2015, paragraful 16), ceea ce înseamnă că Avocatul Poporului ridică o excepție de neconstituționalitate distinct de orice procedură judiciară, așadar, în lipsa vreunui litigiu, el neavând de apărat vreun drept subiectiv [a se vedea, cu privire la caracterul abstract al controlului exercitat în condițiile art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, Decizia nr. 163 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 4 aprilie 2013, iar cu privire la condiționările și implicațiile unui control abstract de constituționalitate, mutatis mutandis, Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 33]. Mai mult, Curtea a statuat că, în cadrul acestui control abstract de constituționalitate, nu se poate determina dacă actul normativ abrogat produce în continuare efecte juridice asupra unor raporturi juridice concrete, evaluare care se poate face doar atunci când este vorba despre o excepție ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial [a se vedea Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011 sau Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, paragraful 16], ceea ce demonstrează inaplicabilitatea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011. Prin urmare, în această din urmă ipoteză, Curtea a condiționat exercitarea controlului de constituționalitate, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, de existența în fondul activ al legislației a actului de reglementare primară criticat de Avocatul Poporului, așadar, implicit, a soluției legislative cuprinse în acesta; numai în măsura în care soluția legislativă a fost menținută, la data pronunțării Curții, în actul normativ criticat, acesta poate fi analizat pe fond în condițiile textului constituțional antereferit [a se vedea, în acest sens, mutatis mutandis, Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, paragrafele 16-22, și Decizia nr. 64 din 9 februarie 2017, paragraful 46]. … 19.Față de această cerință a activității textului legal criticat la momentul judecării excepției de neconstituționalitate, aplicabilă în cazul particular al sesizării Curții Constituționale direct de Avocatul Poporului, se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2021 nu mai este în vigoare ca urmare a respingerii sale prin Legea nr. 275/2022. Având în vedere și faptul că respingerea prin lege a actului normativ criticat a survenit după sesizarea Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Avocatului Poporului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește