DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) și (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, excepție ridicată de Fondul Proprietatea – S.A. din București în Dosarul nr. 3.986/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 156D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 9 decembrie 2021, în prezența reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, avocat Ciprian Donțiu din Baroul București, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 18 ianuarie 2022. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 și al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 27 ianuarie 2022, când, pentru aceleași motive și pentru aceleași temeiuri, a amânat pronunțarea pentru data de 23 februarie 2022. La această dată, constatând imposibilitatea constituirii cvorumului legal de ședință, în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 9 martie 2022. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 16 martie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 27 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.986/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) și (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, excepție invocată de Fondul Proprietatea – S.A. din București într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unei hotărâri a Guvernului. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate dau naștere unei contradicții legislative cu dispozițiile art. 264 alin. (1) din Codul de procedură fiscală care stabilesc o cu totul altă procedură pentru situația în care capitalul social al unei societăți, având statul ca acționar majoritar, se mărește cu valoarea obligațiilor fiscale incumbând respectivei societăți. … 5.Astfel, atunci când statul dorește să intervină prin stingerea obligațiilor fiscale ale unei societăți al cărei acționar majoritar este, operațiunea nu se realizează printr-o procedură „clasică“ de majorare a capitalului social prin aport în numerar, urmată de plata creanțelor fiscale, ci printr-o conversie în acțiuni a obligațiilor fiscale pe care statul intenționează să le stingă. … 6.În acest sens, art. 264 din Codul de procedură fiscală reglementează, în detaliu, modalitatea de stingere a unei obligații fiscale prin conversia în acțiuni, atât din punctul de vedere al dreptului societar, stabilind obligativitatea acordării dreptului de preferință, valoarea la care se emit acțiunile și faptul că acțiunile revin ministerului de resort, cât și din punct de vedere fiscal, stabilind data de la care se suspendă executarea silită, moment de la care nu se mai datorează accesorii, precum și data la care se sting obligațiile fiscale. … 7.Nu se poate accepta existența unui paralelism, reprezentat de opțiunea statului între cele două modalități, respectiv: (i) fie să facă o majorare de capital cu aport în numerar, din care societatea să achite apoi obligațiile fiscale, (ii) fie să facă o conversie în acțiuni a obligațiilor fiscale, parcurgând procedura prevăzută de art. 264 din Codul de procedură fiscală. Instituirea unei măsuri alternative la conversia obligațiilor fiscale în acțiuni creează imprevizibilitate în privința procedurii care se va urma, încălcându-se principiul securității juridice. … 8.Ca atare, dacă statul a luat decizia de a sprijini Compania Națională „Poșta Română“ – S.A. prin stingerea datoriilor sale bugetare, prevederile criticate ar fi trebuit să stipuleze obligația adoptării unei hotărâri a Guvernului prin care să se aprobe conversia în acțiuni a obligațiilor fiscale, iar nu majorarea contribuției statului la capitalul social printr-un aport în numerar egal cu valoarea datoriilor bugetare. … 9.Cea de-a doua modalitate evocată mai sus nu este prevăzută de Codul de procedură fiscală și, mai mult, nu este predictibilă față de scopul declarat al legiuitorului, respectiv acela de a ajuta Compania Națională „Poșta Română“ – S.A. în depășirea dificultăților financiare, prin stingerea datoriilor sale bugetare. … 10.Astfel, majorarea capitalului social urmată de plata creanțelor fiscale nu face decât să încarce și mai mult societatea, întrucât amână stingerea obligațiilor fiscale, cu consecința acumulării de accesorii suplimentare în sarcina Poștei Române. În această variantă, reglementată de art. 41 din Legea nr. 2/2018, creanțele fiscale se achită după finalizarea procedurii de majorare și virării efective a sumei către societate. Până la acel moment, obligațiile fiscale vor acumula și mai multe accesorii, majorând suma restantă, iar societatea va putea fi executată silit. … 11.Prin contrast, în cazul conversiei în acțiuni, societatea nu mai datorează accesorii de la data emiterii certificatului de atestare fiscală, conform art. 264 alin. (11) din Codul de procedură fiscală, iar orice executare silită pentru creanțele ce urmează a se stinge ca urmare a conversiei se suspendă de la momentul emiterii hotărârii Guvernului, conform alin. (12). … 12.Modalitatea de stingere a obligațiilor fiscale prevăzută prin dispozițiile criticate dezavantajează și statul, întrucât presupune ca acesta să transfere societății o sumă de bani, cu titlu de aport în numerar, pe care să aștepte să o primească înapoi de la societate ulterior finalizării procedurii – cu titlu de creanțe bugetare. … 13.În cazul conversiei obligațiilor fiscale în acțiuni, statul nu trebuie să mai aloce din bugetul său nicio sumă de bani pentru plata creanțelor fiscale, contribuția sa la capitalul social al companiei majorându-se, în mod direct, cu valoarea datoriilor bugetare. Astfel, stingerea creanțelor fiscale se realizează întrun termen mult mai scurt, ceea ce este atât în beneficiul organului fiscal, cât și al societății. … 14.Ca atare, Compania Națională „Poșta Română“ – S.A. este defavorizată față de companiile ale căror obligații fiscale sunt stinse prin metoda conversiei în acțiuni prevăzute de art. 264 din Codul de procedură fiscală, fără ca pentru această diferență de tratament să existe o justificare obiectivă și rezonabilă. … 15.În speță, atingerea adusă dreptului de proprietate privată al Fondului Proprietatea constă în „diluarea“ participației sale în cadrul Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A., ca urmare a nerespectării procedurii conversiei obligațiilor fiscale în acțiuni, ceea ce a facilitat majorarea contribuției statului român la capitalul social al companiei cu o sumă mult mai mare decât valoarea efectivă a obligațiilor sale fiscale. … 16.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 41 alin. (1) și (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2018, potrivit cărora: (1)Cu suma de 170.000 mii lei prevăzută în bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale la capitolul 85.01 «Comunicații», titlul 72 «Active financiare», alineatul 72.01.01 «Participare la capitalul social al societăților comerciale» ministerul poate majora contribuția statului la capitalul social al Companiei Naționale «Poșta Română» – S.A. proporțional cu cota de participare deținută, iar ceilalți acționari pot participa la majorarea capitalului social proporțional cu cota de participare deținută, cu respectarea prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Participarea statului român, reprezentat prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale la majorarea capitalului social al Companiei Naționale «Poșta Română» – S.A. se va aproba prin hotărâre a Guvernului.(2)Suma prevăzută la alin. (1) se virează de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat, Companiei Naționale «Poșta Română» – S.A. într-un cont de disponibil deschis la Trezoreria Statului și se utilizează pentru achitarea datoriilor restante la bugetul general consolidat. … 21.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind principiul securității raporturilor juridice, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 44 alin. (1)-(3) privind proprietatea, art. 135 alin. (2) lit. a) privind economia, coroborat cu art. 45 – Libertatea economică, și în art. 136 alin. (5) privind proprietatea. Se mai invocă art. 1 privind protecția proprietății din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției apreciază că prevederile legale criticate reprezintă un caz de paralelism legislativ și că sunt de natură să îi aducă prejudicii prin încălcarea dreptului de proprietate. Astfel, prin majorarea capitalului social al Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A. cu o sumă mult mai mare decât cea rezultată din obligațiile fiscale principale restante, autorul excepției este pus în situația în care, dacă vrea să își păstreze cota de participație, este nevoit să participe cu o sumă considerabilă de bani. În situația în care s-ar fi făcut conversia obligațiilor fiscale în acțiuni, potrivit art. 264 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, autorul excepției de neconstituționalitate sugerează că pierderile financiare ar fi fost mult mai mici. … 23.Curtea reține că, în acest dosar, critica principală este legată de faptul că legiuitorul a elaborat norme speciale în scopul de a sprijini Compania Națională „Poșta Română“ – S.A., deși exista un cadru legal prevăzut de Codul de procedură fiscală. … 24.Astfel, dispozițiile legale criticate au, în final, drept obiectiv recapitalizarea Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A. care este o companie de interes public, cu capital majoritar de stat. Prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a ales soluția legislativă care să permită continuarea activității Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A. în condiții optime, adică nu numai o suplimentare echivalentă cu valoarea datoriilor fiscale, ci și sume suplimentare care să îi permită continuarea în fapt a exercitării activității. … 25.De altfel, există o deosebire esențială între cele două categorii de dispoziții legale. Cadrul legal prevăzut de Codul de procedură fiscală este mult mai restrictiv. Astfel, el se referă doar la conversia obligațiilor fiscale în acțiuni. Or, art. 210 alin. (1) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, la care face referire art. 41 alin. (1) din Legea nr. 2/2018 prevede: „Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.“ Așadar, Legea nr. 2/2018 prevede majorarea capitalului social, prin aport în numerar, majorând valoarea nominală a acțiunilor existente. … 26.Din analiza art. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 38/2018 privind participarea statului român, reprezentat prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, la majorarea capitalului social al Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 9 februarie 2018, reiese că această majorare de capital social a fost decisă prin emiterea unui număr de 226.666.667 de acțiuni, cu o valoare nominală de 1 leu, fără aprobarea unei prime de emisiuni și cu oferirea spre subscriere a unui număr de 56.666.667 de acțiuni acționarului minoritar, corespunzător cotei de participare deținute în societate. … 27.Așadar, statul român nu a avut în vedere majorarea capitalului social al Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A. prin majorarea valorii nominale a acțiunilor și cu oferirea spre subscriere a unui număr de acțiuni acționarului minoritar, corespunzător cotei sale de participare deținute în societate, ci emiterea de acțiuni suplimentare (modalitate acoperită de Legea societăților nr. 31/1990). … 28.O altă deosebire, care este foarte importantă de făcut, este legată de faptul că prevederea legală criticată se referă la utilizarea sumei aduse ca aport pentru achitarea datoriilor restante la bugetul general consolidat. Codul de procedură fiscală, la care se raportează autorul excepției de neconstituționalitate, prevede opțiunea conversiei în acțiuni a obligațiilor fiscale principale administrate de organul fiscal central reprezentând impozite, taxe, contribuții sociale obligatorii și alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat, precum și obligațiile fiscale accesorii, datorate și neachitate, cu excepția obligațiilor fiscale principale cu reținere la sursă și a accesoriilor aferente acestora și obligațiile fiscale către fondul de risc ca urmare a împrumuturilor interne și externe garantate de stat și a subîmprumuturilor acordate ca urmare a contractării de împrumuturi interne și externe de către stat. Așadar, în timp ce Codul de procedură fiscală prevede o serie de excepții importante, Legea nr. 2/2018 nu distinge între categoriile de obligații fiscale. Astfel, interesul adoptării art. 41 din Legea nr. 2/2018 este legat de această deosebire foarte importantă (adică să fie incluse obligațiile fiscale principale cu reținere la sursă și accesoriile aferente acestora, precum și obligațiile fiscale către fondul de risc ca urmare a împrumuturilor interne și externe garantate de stat și a subîmprumuturilor acordate ca urmare a contractării de împrumuturi interne și externe de către stat.) … 29.În consecință, prevederile art. 264 alin. (14) din Codul de procedură fiscală nu impun obligația ca această capitalizare a Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A. să se realizeze exclusiv prin procedura conversiei în acțiuni a obligațiilor fiscale, ci lasă la aprecierea statului, care este acționar majoritar (75%) cu privire la această modalitate/cale, firește în condițiile legii și cu respectarea procedurilor privind ajutorul de stat. Ca atare, cele două dispoziții legale au finalități, scopuri și modalități de aplicare diferite. În consecință, nu se poate pune problema încălcării principiului securității juridice atât timp cât cele două dispoziții legale nu sunt identice și/sau recurente, statul având dreptul, în calitatea sa de acționar majoritar să decidă politica fiscală aplicabilă. Mai mult decât atât, art. 264 din Codul de procedură fiscală reprezintă o normă specială de procedură, prin raportare la Legea nr. 31/1990, care conține dispoziții de drept comun în materia majorării capitalului social. … 30.Autorul excepției de neconstituționalitate a arătat că, în cazul conversiei în acțiuni a obligațiilor fiscale, societatea nu mai datorează accesorii, conform art. 264 alin. (11) din Codul de procedură fiscală, de la data emiterii certificatului de atestare fiscală, iar orice executare silită pentru creanțele ce urmează a se stinge ca urmare a conversiei se suspendă de la momentul emiterii hotărârii Guvernului, conform alin. (12) al aceluiași articol. În schimb, în modalitatea reglementată prin art. 41 din Legea nr. 2/2018, datoriile bugetare urmează a se achita abia ulterior finalizării procedurii de majorare și virării efective a sumei aduse ca aport. În final, susține faptul că este evident că, până la acel moment, obligațiile fiscale ale Poștei Române vor continua să acumuleze accesorii, majorând suma restantă, iar societatea poate oricând să fie executată silit. … 31.Însă, Curtea reține că procedura conversiei în acțiuni prevăzută de art. 264 din Codul de procedură fiscală nu este obligatorie pentru statul român, alin. (1) al articolului menționat folosind expresia „se poate aproba, în condițiile legii și cu respectarea procedurilor privind ajutorul de stat“. Statul a ales ca, într-un caz punctual, să apeleze la o procedură specială prevăzută de Legea nr. 2/2018, iar din momentul în care procedura prevăzută de legea menționată este parcursă, toate dobânzile și penalitățile de întârziere încetează să mai curgă. … 32.Curtea constată că între cele două soluții legislative comparate de autorul excepției de neconstituționalitate nu există incompatibilitate, ele vizând situații juridice diferite. Așadar, soluția legislativă prevăzută de legea criticată are un scop distinct față de cea prevăzută de Codul de procedură fiscală. Aceasta este opțiunea legiuitorului, fiind în concordanță cu prevederile constituționale invocate. … 33.Așadar, în ceea ce privește faptul că reglementarea criticată ar institui paralelisme legislative, Curtea reține că această reglementare nu se suprapune cu dispozițiile din Codul de procedură fiscală care să determine situații de incoerență și instabilitate legislativă, ci, mai degrabă, între cele două reglementări există un raport de la diferență specifică la gen proxim. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a afirmat constant că, în exercitarea controlului de constituționalitate, are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel sar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia nr. 105 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 8 mai 2020, Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003). În aceste condiții, nu se poate reține încălcarea art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii din Constituție. … 34.În ceea ce privește criticile referitoare la respectarea dreptului de proprietate, Curtea reține că drepturile acționarului minoritar sunt avute în vedere, prevederile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 2/2018 stipulând că trebuie respectate dispozițiile Legii societăților nr. 31/1990. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 212 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea pe acțiuni își va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozițiilor prevăzute pentru constituirea societății. … 35.De asemenea, potrivit art. 113 lit. f) din Legea nr. 31/1990, adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru majorarea capitalului social, iar pentru validitatea deliberărilor se impune respectarea art. 115 din aceeași lege. … 36.Trebuie precizat că exercițiul atribuției prevăzute de art. 113 lit. f) poate fi delegat consiliului de administrație sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare. … 37.Având în vedere dispozițiile art. 110 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora adunările generale sunt ordinare și extraordinare, Curtea reține că prevederile art. 132 privind hotărârile luate de adunarea generală și cele ale art. 133 privind suspendarea acestora sunt aplicabile inclusiv hotărârilor adunărilor generale extraordinare ale acționarilor. Cu alte cuvinte, pentru a fi opozabile terților, hotărârile adunării generale extraordinare vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, spre a fi menționate în registru și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. În cazul în care aceste hotărâri implică modificarea actului constitutiv, se va putea publica numai actul adițional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate. Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalități. … 38.Hotărârile luate de adunarea generală extraordinară în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la adunare ori au votat contra. Hotărârile adunării generale extraordinare contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței. Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată. … 39.Așadar, în fapt, au fost respectate condițiile prevăzute de dreptul comun, respectiv Legea societăților nr. 31/1990. În aceste condiții au fost prevăzute toate garanțiile legale astfel încât dreptul de proprietate al acționarilor minoritari să nu fie încălcat. Dispozițiile legale criticate sunt aplicabile acționarilor aflați în aceeași situație juridică, astfel încât Curtea nu poate reține încălcarea principiului egalității în fața legii. … 40.În prezentul dosar, a fost solicitată documentația privind ajutorul de stat, documentație deținută de Consiliul Concurenței și care a fost transmisă de acesta în data de 18 ianuarie 2022. Din documentație reiese faptul că instituția menționată a indicat Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale trei căi de urmat în parcurgerea procedurilor legate de ajutorul de stat, iar varianta agreată a fost cea de realizare a măsurii de capitalizare a Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A. fără transmiterea documentației la Comisia Europeană, varianta considerată cea mai rapidă, având în vedere că beneficiarul (Compania Națională „Poșta Română“ – S.A.) nu dobândește un avantaj competitiv pe care nu l-ar putea obține în condiții normale de piață, măsura neîndeplinind condițiile cumulative pentru a fi considerată ajutor de stat. … 41.Ca atare, raționamentul care a stat la baza majorării de capital l-a reprezentat concluzia raportului unei societăți de consultanță cu privire la randamentul planului de afaceri propus de Compania Națională „Poșta Română“ – S.A., din perspectiva definiției cu care operează art. 2 lit. h^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014, care definește avantajul economic. … 42.Practic, în contextul litigiului din dosarul de fond, aceste aspecte legate de respectarea legislației în domeniu țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, excedând competenței Curții Constituționale. … 43.În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate legiferează dreptul statului de a diminua participarea procentuală a Fondului Proprietatea – S.A., determinând o afectare substanțială a dreptului de proprietate al acestuia din urmă (prin „diluarea“ cotei sale de participare), Curtea reține că dispozițiile criticate nu trebuie considerate ca „o privare de bunuri“, ci, mai degrabă, ca o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul primei teze a art. 1 din primul Protocol la Convenție. Nu este o privare de bunuri, întrucât Fondul Proprietatea – S.A. avea posibilitatea să participe la mărirea capitalului social, în conformitate cu prevederile din Legea societăților nr. 31/1990, proporțional cu cota de participare deținută. … 44.Curtea constată că această ingerință este prevăzută de lege, în sensul art. 1 din primul Protocol la Convenție, și că urmărește un scop de utilitate publică, și anume menținerea activității unei societăți de interes general, respectiv Compania Națională „Poșta Română“ – S.A. … 45.În continuare, Curtea reține că orice ingerință în dreptul la proprietate poate fi justificată numai de o cauză de utilitate publică sau interes general. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant că, datorită unei cunoașteri directe a propriei societăți și a necesităților acesteia, autoritățile naționale se află, în principiu, într-o poziție mai adecvată decât instanța internațională pentru a stabili ce anume este „de utilitate publică“. În consecință, în cadrul mecanismului de protecție creat de Convenție, este de competența acestora să se pronunțe primele cu privire la existența unei probleme de interes general. Prin urmare, beneficiază, în această privință, de o anumită marjă de apreciere, ca și în alte domenii asupra cărora funcționează garanțiile Convenției. În plus, noțiunea de „utilitate publică“ este o noțiune amplă în sine. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice și sociale, Curtea respectă modul în care acesta percepe imperativele „utilității publice“, cu excepția cazului în care raționamentul său se dovedește în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil [Hotărârea din 12 februarie 2003, pronunțată în Cauza Zvolský și Zvolská împotriva Republicii Cehe, paragraful 67; Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele conexate Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României (cererile nr. 44.232/11 și nr. 44.605/11), paragraful 19]. … 46.Totodată, astfel cum a statuat și instanța europeană, o măsură care reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să păstreze un „echilibru just“ între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de orice măsură prin care o persoană este privată de proprietatea sa. Curtea de la Strasbourg, controlând totodată respectarea acestei cerințe, îi recunoaște statului o largă marjă de apreciere atât pentru a alege modalitățile de punere în aplicare, cât și pentru a hotărî dacă consecințele acestora sunt motivate, în interesul general, de preocuparea de a atinge obiectivul legii în cauză [Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele conexate Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României (cererile nr. 44.232/11 și 44.605/11), paragraful 20]. … 47.În lumina celor statuate de instanța europeană, Curtea constată că măsura criticată nu este arbitrară, întrucât ea vizează pe toți acționarii Companiei Naționale „Poșta Română“ – S.A. (în fapt, este vorba de statul român și de Fondul Proprietatea – S.A.). Astfel, Curtea reține că măsura criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate se înscrie în limitele marjei de apreciere a statului, permițând menținerea unui echilibru just între interesele în cauză. Capitalizarea prevăzută de dispozițiile legale criticate este de natură să asigure Poștei Române evitarea insolvenței sau chiar a falimentului. … 48.În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor constituționale ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a), coroborate cu cele ale art. 45, Curtea constată că nici această critică nu poate fi reținută. Prin Decizia nr. 566 din 20 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 februarie 2005, Curtea a statuat că dispozițiile art. 135 din Constituție privind economia trebuie interpretate sistematic și prin luarea în considerare a finalității lor, fără a se absolutiza una dintre obligațiile ce revin statului conform alin. (2) al acestui articol, până la înlăturarea celorlalte obligații la fel de importante. Astfel, prevederile constituționale ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu cele ale alin. (2) lit. b) al aceluiași articol, care prevăd obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. … 49.Pronunțând Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Curtea a reținut că dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, potrivit cărora statul are obligația să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, se traduc prin obligația constituțională a statului de a veghea la protejarea intereselor sus-menționate în vederea asigurării stabilității sale economice și financiare. … 50.În continuare, Curtea a statuat că drepturile fundamentale consacrate prin Constituție nu au o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. A nu lua în considerare prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție ar echivala cu convertirea unor drepturi esențialmente normative de natură constituțională în concepte filosofice abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea Constituțională este competentă să aprecieze asupra acestui conținut, întrucât este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România [a se vedea în acest sens art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992]. De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților fundamentale astfel stabilit determină însuși nivelul de protecție pe care Constituția îl garantează acestora. … 51.Astfel, în cazul de față, rațiunea pe care actul normativ se întemeiază face ca reglementarea legală dedusă controlului de constituționalitate să ofere cadrul juridic necesar protejării intereselor naționale în activitatea economică și financiară, în concordanță cu exigența prevăzută de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție [a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013]. … 52.În aceste condiții, pentru toate argumentele de mai sus, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 44 alin. (1)-(3), ale art. 135 alin. (2) lit. a), coroborat cu cele ale art. 45, și nici cele ale art. 136 alin. (5). … 53.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Fondul Proprietatea – S.A. din București în Dosarul nr. 3.986/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 41 alin. (1) și (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește