DECIZIA nr. 143 din 14 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Zinaida Feodorovici în Dosarul nr. 1.769/59/2014 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 149D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra notelor depuse la dosar de partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin care se susține respingerea excepției de neconstituționalitate.  … 4.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 173D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea nr. 164/2014, excepție ridicată de Alexandra Nosa, Maria Horvat și Ioana Maria Pușcaș în Dosarul nr. 12.207/299/2014 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, precum și în Dosarul nr. 288D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1), (3) și (6) și art. 11 alin. (1) și (3) din Legea nr. 164/2014, excepție ridicată de Elena Ion în Dosarul nr. 1.309/62/2014 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal. … 5.La apelul nominal răspunde pentru autoarea excepției, în Dosarul nr. 288D/2016, avocatul Adrian Horațiu Roman din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 6.Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, la dosare, partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.  … 7.Având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocatul autoarei excepției în Dosarul nr. 288D/2016 este de acord cu conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 173D/2016 și nr. 288D/2016 la Dosarul nr. 149D/2016, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorilor excepției în Dosarul nr. 288D/2016, care solicită admiterea acesteia, sens în care precizează că, în prezenta cauză, sunt valabile aceleași considerente care au constituit temeiul admiterii excepției de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. … 9.Reprezentantul Ministerului Public invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016 și Decizia nr. 300 din 12 mai 2016, și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin Încheierea din 19 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.769/59/2014, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Zinaida Feodorovici, într-o cauză având ca obiect pretenții. … 11.Prin Decizia civilă nr. 77R din 27 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.207/299/2014, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea nr. 164/2014. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandra Nosa, Maria Horvat și Ioana Maria Pușcaș, cu prilejul soluționării recursului împotriva Încheierii din 23 noiembrie 2015, prin care Tribunalul București – Secția a III-a civilă a respins cererea de sesizare a Curții cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea nr. 164/2014, într-o cauză având ca obiect pretenții. … 12.Prin Încheierea din 1 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.309/62/2014, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1), (3) și (6) și art. 11 alin. (1) și (3) din Legea nr. 164/2014. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Elena Ion cu prilejul soluționării recursului împotriva Sentinței civile nr. 537/CA din 22 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul Brașov – Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect „anulare act administrativ“. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată trebuie soluționate conform reglementărilor în vigoare la momentul nașterii raportului juridic. Termenele foarte lungi în care urmează a se face plata despăgubirilor, conform art. 10 din Legea nr. 164/2014, afectează direct dreptul de proprietate. Sunt încălcate, totodată, principiul egalității în drepturi, precum și dreptul de acces la instanța judecătorească și dreptul la respectarea bunurilor, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. … 14.În același timp, prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 prevăd o nouă eșalonare a plății despăgubirilor stabilite prin actele administrative emise în temeiul Legii nr. 290/2003, iar aceste măsuri legislative determină, în cvasitotalitatea cazurilor, imposibilitatea realizării integrale a creanțelor deținute în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003, până la finele anului 2019. În susținerea criticii de neconstituționalitate, se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 și nr. 88 din 27 februarie 2014.  … 15.Se mai susține că incidența cu caracter retroactiv a Legii nr. 164/2014 creează un regim profund discriminator între persoanele care, din diverse motive au obținut realizarea integrală a creanțelor lor și cele care, din cauze ce nu le sunt imputabile, au ajuns în situația de a nu își putea valorifica dreptul la despăgubire decât în cadrul și în termele de eșalonare prevăzute de Legea nr. 164/2014. Or, prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 încalcă principiul egalității în drepturi, fiind aplicate condiții mai facile sau mai dificile de realizare a drepturilor persoanelor îndreptățite, în funcție de momentul punerii în executare a creanței deținute împotriva statului, respectiv anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014.  … 16.Distinct, în Dosarul nr. 173D/2016, autorii excepției susțin că, prin art. 10 alin. (6) din Legea nr. 164/2014, este reglementat un nou înscris denumit „titlu de plată“, prin care titlurile executorii existente (hotărârile comisiilor județene validate și hotărârile judecătorești) sunt lipsite de forță executorie, aspect care atrage în sarcina creditorilor noi proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor deja recunoscute, ceea ce contravine prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. … 18.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale prin raportare la criticile formulate. Reține că instituirea unui termen de 5 ani pentru plata eșalonată a sumelor datorate potrivit legilor speciale de reparație acordate persoanelor din teritoriile pierdute de România în anul 1940 nu are semnificația negării ori anihilării creanței recunoscute în favoarea autorilor excepției prin hotărârea comisiei județene Brașov de aplicare a Legii nr. 290/2003, având în vedere numărul foarte mare de astfel de cereri și caracterul însemnat al despăgubirilor cumulate, cuvenite potrivit legilor speciale de reparație, plata imediată a acestora fiind de natură să aducă atingere echilibrului bugetar și altor obiective de interes general, care reclamă finanțare din bugetul public național. Invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește eșalonarea plății unor creanțe recunoscute asupra statului și reține că reclamanților nu li se impune o povară excesivă și nerezonabilă, care ar rupe echilibrul just între drepturile lor și interesul general, cerința proporționalității fiind respectată.  … 19.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv. Cât privește măsurile de eșalonare a despăgubirilor pe termen de 5 ani, în raport cu art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată, consideră că acestea pot fi considerate de natură a menține un just echilibru între interesele debitorului-stat și cele ale creditorului-persoană îndreptățită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptățită nu suportă o sarcină disproporționată și excesivă în privința dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. Cât privește egalitatea în drepturi, nu se poate reține inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, ca discriminare, întrucât este aceasta este rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente in virtutea principiului tempus regit actum. … 20.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 21.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că normele de procedură criticate se aplică numai pentru viitor, și nu retroactiv. Precizează că dispozițiile legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, fiind aplicabile tuturor destinatarilor săi, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. În raport de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, menționează că dispozițiile ce fac obiectul prezentei excepții nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești atât în cazul în care este nemulțumită de soluția dată, cât și în cazul în care entitatea învestita de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plății eșalonate, stabilite de legiuitor. Menționează că problema de drept a plății eșalonate a mai fost supusă controlului de constituționalitate în raport cu critici similare, iar Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale care prevăd măsuri de eșalonare. Reține, de asemenea, că măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaște obligația de plată a autorității statale și se obligă la plata despăgubirilor, modalitate de executare impusă de situația de excepție pe care o reprezintă, pe de o parte, proporția deosebit de semnificativă a creanțelor astfel acumulate împotriva statului și, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român.  … 22.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 sunt constituționale și face referire la punctul său de vedere comunicat anterior în dosarele Curții Constituționale nr. 1.123D/2015, nr. 1.156D/2015 și nr. 1.630D/2015. Reține, în esență, că normele legale criticate nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci instituie aplicarea unui nou sistem de acordare. Ca atare, intervenția unui act normativ nou, prin care legiuitorul a înțeles să instituie o serie de măsuri pentru finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003, nu este de natură să creeze discriminări sau să aducă atingere dreptului de proprietate privată. … 23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale părții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, susținerile avocatului autoarei excepției în Dosarul nr. 288D/2016, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1)-(4) și (6) și art. 11 alin. (1) și (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Prevederile legale criticate au următorul conținut:– Art. 3 alin. (2): „Dispozițiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare“; … – Art. 10: (1)Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) și b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranșe anuale egale, eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.(2)Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. c) și d) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranșe anuale egale, eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor emiterii deciziilor de validare.(3)Plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile sau, în cazul proceselor începute după data de 15 februarie 2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se efectuează în tranșe anuale egale, eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.(4)Sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătorești prevăzute la alin. (3) și actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) și b), se actualizează cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, și constituie obligații de plată, în tranșe, în condițiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. […](6)Pentru fiecare tranșă anuală, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite un titlu de plată. Titlul de plată, în original, se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanțelor Publice și persoanelor îndreptățite.“ … – Art. 11 alin. (1) și (3): (1) Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora.(3)Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6).“ …  … 26.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 11 alin. (2) potrivit căruia „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern“, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor din actul de aderare. … 27.De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 14 – Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție privind dreptul la respectarea bunurilor. … 28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin mai multe decizii (spre exemplu, deciziile nr. 855 și nr. 865, ambele din 10 decembrie 2015, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, Decizia nr. 133 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 16 mai 2016, Decizia nr. 213 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 13 iunie 2016, Decizia nr. 300 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 17 august 2016 Decizia nr. 342 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 18 august 2016, Decizia nr. 343 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 19 august 2016, Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 31 octombrie 2016 și Decizia nr. 430 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 25 octombrie 2016), Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate. … 29.Curtea a statuat, în esență, că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, dispozițiile legale criticate din Legea nr. 164/2014, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii civile. Ipoteza avută în vedere de dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014. … 30.De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 602 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 18 noiembrie 2015). Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiții, stabilind un termen de 5 ani pentru eșalonarea plății, precum și obligația de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creștere a prețurilor de consum. Măsura instituită, de reeșalonare a unor debite ale statului pe o durată de 5 ani, poate fi considerată, așadar, de natură a menține un just echilibru între interesele debitorului – stat și cele ale creditorului – persoană îndreptățită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptățită nu suportă o sarcină disproporționată și excesivă în privința dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. De asemenea, eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății sumelor reprezentând despăgubiri fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptățite la despăgubire și interesul general al colectivității, urmărește principiile stabilite în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că, prin această măsură, statul afectează esența dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât statul, prin caracterul său social – valoare constituțională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală – are obligația de a imprima acțiunilor sale cu caracter economic un conținut just proporționat, astfel încât să asigure tuturor cetățenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor și libertăților lor fundamentale. Ca urmare, referitor la dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 44 din Constituție, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate. … 31.Referitor la critica de neconstituționalitate, formulată distinct în privința prevederilor art. 10 alin. (6) din Legea nr. 164/2014, Curtea, prin Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, paragraful 37, precitată, a reținut că normele de lege criticate instituie reguli procedurale privind efectuarea plății despăgubirilor deja stabilite, în sensul că pentru fiecare tranșă anuală, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite un titlu de plată, care se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanțelor Publice și persoanelor îndreptățite. Astfel, titlul de plată la care art. 10 alin. (6) din Legea nr. 164/2014 face referire, nu are semnificația invalidării titlurilor existente prin care s-a stabilit dreptul la despăgubiri și cuantumul acestora, titluri reprezentate fie de acte administrative (art. 9 din Legea nr. 164/2014), fie de hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau, în cazul proceselor începute după data de 15 februarie 2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi [art. 10 alin. (3) din Legea nr. 164/2014]. … 32.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic, prin comparație cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum.  … 33.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a soluției legislative de suspendare de drept a oricărei proceduri de executare silită, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plată prevăzute în titlurile de plată, prin Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, paragraful 26, Curtea, în acord cu jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 897 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 6 ianuarie 2013, și Decizia nr. 602 din 1 octombrie 2015, precitată), a reținut că această măsură este necesară pentru a se putea realiza scopul avut în vedere de legiuitor, respectiv finalizarea procesului de despăgubire a tuturor cetățenilor români siliți să își abandoneze bunurile în teritorii cedate de România prin tratate internaționale, în contextul în care în prezent sunt declanșate proceduri individuale de executare silită, care, în mod inevitabil, au ca efect blocaje în funcționarea instituțiilor publice cu atribuții în materie și care duc la soluționarea selectivă a dosarelor pentru un număr mic de beneficiari. Lipsa de intervenție în acest sens ar avea ca rezultat imposibilitatea plății în ordine cronologică a despăgubirilor și plata de cheltuieli accesorii drepturilor cuvenite, împovărătoare pentru statul român, în condițiile în care acesta este preocupat de menținerea echilibrului bugetar. … 34.În final, Curtea nu a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, în sensul art. 53 din Constituție și, prin urmare, a statuat că aceste dispoziții din Legea fundamentală nu au incidență în cauză. … 35.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curtea Constituțională precum și considerentele care au fundamentat-o, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 36.Referitor la criticile susținute prin invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, și Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 16 aprilie 2014, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute, de vreme ce soluția și considerentele deciziilor menționate nu pot fi aplicate mutatis mutandis la soluția legislativă criticată. Astfel, prin Legea nr. 164/2014, legiuitorul, preocupat de finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003, a înțeles să confere eficacitate dreptului de proprietate al persoanelor îndreptățite la obținerea de despăgubiri, instituind un termen de 5 ani pentru plata despăgubirilor. … 37.Dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituție nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate în cauză, nefiind invocată efectiv posibila contrarietate dintre prevederile legale criticate și reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. … 38.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Zinaida Feodorovici în Dosarul nr. 1.769/59/2014, al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Alexandra Nosa, Maria Horvat și Ioana Maria Pușcaș în Dosarul nr. 12.207/299/2014 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și de Elena Ion în Dosarul nr. 1.309/62/2014 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 3 alin. (2), ale art. 10 alin. (1)-(4) și (6) și ale art. 11 alin. (1) și (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește