DECIZIA nr. 142 din 4 martie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 535 din 24 mai 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 466
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 466
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 718
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 466
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 715
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 718
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 712
ART. 3REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 466
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 466
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 718
ART. 8REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 466
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 718
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 466
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 389 18/06/2020
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 396 26/04/2012
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 1132 16/10/2008
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 17REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 466
ART. 17REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 460
ART. 18REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 718
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 531 15/07/2021





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (2) și ale art. 718 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Buligan și Manolica Buligan în Dosarul nr. 52.457/301/2013* al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 227D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.034D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Dumitru în Dosarul nr. 58.970/300/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.034D/2018 la Dosarul nr. 227D/2018, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale invocate de autorii acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 2.252 din 15 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 52.457/301/2013*, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (2) și ale art. 718 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Marian Buligan și Manolica Buligan într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei decizii civile prin care s-a dispus și cu privire la cheltuielile de judecată.8.Prin Decizia civilă nr. 93 din 1 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 58.970/300/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Marian Dumitru într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei decizii civile prin care s-a dispus și cu privire la cheltuielile de judecată.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că nu sunt supuse apelului hotărârile date în ultimă instanță cu privire la soluția accesorie a cheltuielilor de judecată. Astfel, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu permit un control judecătoresc asupra soluției date într-o cale de atac, printr-o hotărâre definitivă, asupra unei cereri accesorii de acordare a cheltuielilor de judecată în respectiva cale de atac. În sens contrar nu ar exista un control judecătoresc asupra respectivei soluții, fiind vorba de cheltuielile din căile de atac (cereri accesorii care au fost judecate doar în primă instanță de către instanța de control judiciar), nu și din prima instanță.10.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă și Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât interpretarea normelor de lege este atributul instanțelor de judecată, iar dreptul la un proces echitabil nu garantează existența unei căi de atac asupra oricărui aspect accesoriu rezolvat de ultima instanță, pentru că ar însemna să se ajungă la un șir imprevizibil de lung de căi de atac. De asemenea, textele constituționale invocate nu prevăd obligativitatea exercitării unui control judecătoresc asupra tuturor cererilor accesorii cu care este învestită o instanță de control judiciar și asupra cărora se pronunță printr-o hotărâre definitivă.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 466 alin. (1) și (2) și ale art. 718 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 466 alin. (1) și (2): (1)Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.(2)Sunt supuse apelului și hotărârile date în ultimă instanță dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în primă instanță.;– Art. 718. – Căi de atac: (1)Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condițiile dreptului comun.(2)Hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută. Dacă prin contestație s-a cerut lămurirea înțelesului, întinderii ori aplicării unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicție, hotărârea prin care s-a soluționat contestația va putea fi atacată numai cu apel, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.15.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție și ale art. 129 – Folosirea căilor de atac.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, referitor la reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în jurisprudența sa a statuat că, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 1.132 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Decizia nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012, sau Decizia nr. 389 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 28 august 2020, paragraful 19).17.În acest sens sunt și dispozițiile art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, din conținutul cărora nu rezultă că sunt supuse apelului toate hotărârile judecătorești, ci doar cele date în primă instanță, nu și cele pronunțate în ultimă instanță. Drept urmare, o hotărâre pronunțată în apel, cum este situația din prezenta cauză, nu mai poate fi supusă apelului, inclusiv sub aspectul cererii accesorii de acordare a cheltuielilor de judecată în faza procesuală a apelului, întrucât, potrivit art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă, „Dacă prin aceeași hotărâre au fost soluționate și cereri accesorii, hotărârea este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală“. Prin urmare, partea care a pierdut procesul nu mai are posibilitatea de a contesta cuantumul cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cererii de apel. Aceasta este consecința logică a faptului că acest cuantum a fost discutat în cadrul acțiunii „principale“, respectiv prima cerere de apel. Dispozițiile alin. (2) al art. 466 din Codul de procedură civilă se referă la situația în care o hotărâre pronunțată în primă instanță conține în dispozitiv mențiunea eronată că este pronunțată și în ultimă instanță, fiind o aplicare a principiului legalității căilor de atac, întrucât dreptul de a formula o cerere de apel este conferit de lege, și nu de instanța de judecată.18.În ceea ce privește art. 718 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că reglementarea apelului drept singura cale de atac împotriva hotărârii judecătorești pronunțate cu privire la contestația la executare (cu excepțiile prevăzute) nu reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție și nici a folosirii căilor de atac, deoarece aceasta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești, competența și căile de atac fiind stabilite exclusiv de legiuitor.19.Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu contravin accesului liber la justiție, dreptului la folosirea căilor de atac și nici egalității în drepturi, aplicându-se în mod egal tuturor celor aflați în ipoteza normei.20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Buligan și Manolica Buligan în Dosarul nr. 52.457/301/2013* al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și de Marian Dumitru în Dosarul nr. 58.970/300/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 466 alin. (1) și (2) și ale art. 718 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x