DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihail Ioan Preda în Dosarul nr. 21.390/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.372D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile legale criticate reglementează o măsură de bună administrare a actului de justiție lăsată la aprecierea judecătorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, în raport cu care instanțele și procedura de judecată sunt stabilite prin lege. Menționează jurisprudența Curții în materie, respectiv Decizia nr. 587 din 8 octombrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 16 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 21.390/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Mihail Ioan Preda în cadrul soluționării unei cereri având ca obiect partajul unor bunuri comune. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu permit atacarea pe cale separată a încheierii prin care a fost admisă excepția conexității. Autorul excepției de neconstituționalitate a arătat că instanța a respins, ca tardivă, cererea de modificare a cererii de chemare în judecată formulată cu depășirea termenului prevăzut la art. 204 – Modificarea cererii de chemare în judecată din Codul de procedură civilă, însă prin formularea unei noi acțiuni, aceste din urmă dispoziții au fost eludate. Astfel, în primul dosar s-a solicitat partajul unor bunuri, cererea de modificare prin care s-a cerut partajarea și a altor bunuri a fost respinsă ca tardivă, sens în care a fost formulată o nouă acțiune de partajare a bunurilor cuprinse în cererea de modificare. Această a doua cerere de partajare a fost conexată cu cauza inițială.  … 6.Astfel, se apreciază că imposibilitatea atacării pe cale separată a încheierii prin care a fost admisă excepția conexității echivalează cu o lipsă a căii de atac, deoarece când instanța de control judiciar ar constata eventual netemeinicia soluției de conexare, cauzele au fost deja judecate împreună în primă instanță, existând o imposibilitate practică de a relua judecarea cauzelor conexate de la momentul anterior conexării. … 7.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Excepția conexității poate fi invocată de părți sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunța asupra excepției. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.“ … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 129 privind exercitarea căilor de atac. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 587 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 12 februarie 2020, sau prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 25 mai 2016, Curtea a reținut, în esență, că din modul de reglementare a excepției conexității rezultă că aceasta nu pune în discuție fondul dreptului, ci se referă la modul de desfășurare a procesului, conexitatea fiind, astfel cum reiese din dispozițiile alin. (1) al art. 139 din Codul de procedură civilă, o măsură de bună administrare a justiției, asupra căreia instanțele judecătorești pot aprecia în vederea evitării pronunțării unor hotărâri contradictorii. Astfel, în pofida conexării, cauzele nu își pierd individualitatea, ele urmând doar să fie soluționate împreună, proces în cadrul căruia părțile își pot realiza drepturile și pretențiile la fel ca în cazul în care pricinile ar fi fost judecate separat. … 14.Curtea a mai reținut că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și de art. 129, potrivit căruia „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. … 15.Astfel, dispozițiile legale referitoare la excepția conexității, norme de procedură, trebuie privite în contextul general al reglementării privitoare la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva încheierilor premergătoare. Faptul că încheierea pronunțată asupra excepției conexității poate fi atacată numai odată cu fondul reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel“, prin care se împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului și se contribuie la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. … 16.Curtea a mai reținut că dispozițiile procedurale referitoare la posibilitatea atacării încheierii pronunțate asupra excepției conexității nu contravin în niciun fel dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate asupra excepției conexității odată cu fondul se asigură o judecată fluentă și în condiții de celeritate, părțile putându-și exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât și al soluționării căilor de atac. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 18.Dispozițiile legale criticate nu încalcă nici prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, întrucât se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, principiul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, este respectat prin instituirea unor reguli speciale și în ceea ce privește căile de atac. … 19.Referitor la posibilitatea modificării cererii de chemare în judecată după expirarea termenului prevăzut de art. 204 din Codul de procedură civilă, precum și la posibilitatea formulării unei noi cereri de chemare în judecată, acestea reprezintă aspecte ce țin de aplicarea și interpretarea legii, ceea ce excedează controlului de constituționalitate, în temeiul art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihail Ioan Preda în Dosarul nr. 21.390/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește