DECIZIA nr. 141 din 4 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 1.728/3/2016/a1 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 190D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a depus la dosarul cauzei un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.073D/2018, nr. 1.519D/2018, nr. 2.031D/2018 și nr. 2.043D/2018 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) și ale art. 190 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Doană în Dosarul nr. 3.431/121/2017/a4 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Mihai Dumitru în Dosarul nr. 3.230/121/2015/a2 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Florin Petre în Dosarul nr. 13.089/94/2018^* al Judecătoriei Buftea – Secția civilă și de Ion Prună în Dosarul nr. 34/32/2018/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă. … 5.La apelul nominal răspunde personal domnul Ion Prună, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Partea prezentă solicită conexarea dosarelor menționate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.073D/2018, nr. 1.519D/2018, nr. 2.031D/2018 și nr. 2.043D/2018 la Dosarul nr. 190D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente care, înainte de a prezenta motivele de neconstituționalitate, ridică o problemă de conflict juridic de natură constituțională între justițiabil și autoritatea judecătorească ce încalcă orice principiu fundamental garantat de Constituție în soluționarea litigiului de muncă. Arată că a fost nevoit să formuleze cereri de recuzare a judecătorilor care nu au vrut să se abțină, deși existau motive întemeiate de incompatibilitate. Încă de la momentul demarării procesului, judecătorii s-au plasat în afara cadrului legal al respectării dreptului la un proces echitabil, fiind părtinitori cu unitatea angajatoare beneficiară directă a muncii prestate de angajat. … 8.La solicitarea președintelui Curții de a susține motivele de neconstituționalitate, autorul excepției prezent precizează că dispozițiile legale criticate încalcă dreptul la o salarizare corespunzătoare, precum și dreptul de proprietate. Deși soluționarea cererilor privind conflictele de muncă este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, instanța judecătorească obligă justițiabilul să achite această taxă pentru cererile de recuzare sau de strămutare formulate în cadrul litigiului, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o înțelegere și o aplicare greșită a legii. Art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevede că, în cazurile anume prevăzute de lege, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru. Art. 187 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă trebuie să excepteze expres litigiile de muncă și asigurări sociale. În redactarea actuală, acest text permite judecătorului să fie abuziv atunci când justițiabilul formulează o cerere care este pertinentă. Apreciază că art. 187 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă contravine art. 270 și 275 din Codul muncii, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 și art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale. Mai sesizează faptul că o serie de articole din Codul muncii sunt neconstituționale. … 9.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată, referitor la declararea unui conflict juridic de natură constituțională, că partea nu poate sesiza Curtea Constituțională cu o asemenea cale de atac. În ceea ce privește pretinsele încălcări ale unor texte de lege, aceste susțineri nu pot constitui veritabile critici de neconstituționalitate, ci, eventual, apărări ce pot fi formulate în fața instanțelor judecătorești. Cu privire la faptul că se invocă și alte texte decât cele cu care a fost sesizată Curtea Constituțională, arată că și această cerere este inadmisibilă. … 10.Pe fondul excepției de neconstituționalitate solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, Curtea pronunțându-se prin numeroase decizii asupra dispozițiilor legale criticate, și arată că nu există temei ca instanța constituțională să își modifice jurisprudența în acest domeniu. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.728/3/2016/a1, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Alexandru Firicel într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare prin care se solicită anularea amenzii judiciare pentru exercitarea unei căi de atac vădit netemeinice, stabilită printr-o decizie civilă. … 12.Prin Încheierea din 28 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.431/121/2017/a4, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și ale art. 190 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Mariana Doană într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 13.Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.230/121/2015/a2, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și ale art. 190 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Mihai Dumitru într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 14.Prin Încheierea din 16 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.089/94/2018^*, Judecătoria Buftea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Florin Petre într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 15.Prin Încheierea din 12 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 34/32/2018/a1, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Ion Prună într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară. … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele legale criticate sunt neconstituționale, deoarece lasă la aprecierea judecătorului să aplice amenzi după bunul său plac, fără niciun temei legal. Buna-credință procesuală nu este definită și nici nu se instituie o regulă de formulare a cererii/apărărilor, decizia instanței nu este motivată și nu se comunică părții sancționate probele pe care aceasta își fondează decizia. Așadar, dispozițiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Există diferențe mari între minimul și maximul cuantumului amenzilor fără a exista un criteriu de stabilire previzibil, posibil de analizat și contestat, totul stând doar sub aspectul întâmplării și al tratamentului discriminatoriu, subiectiv, fără posibilitatea de a exercita dreptul la apărare și de control asupra cuantumului unor astfel de amenzi. Este lăsată la aprecierea judecătorului netemeinicia sau introducerea cu rea-credință a unei cereri. Nu poate fi aplicată o amendă fără a fi întrunite elementele de vinovăție și de daună. Soluționarea cauzei trebuie să fie făcută de o instanță imparțială și independentă, care să judece pe bază de probe și să nu creeze justițiabilului o stare de temere că va fi amendat, nicio lege neputând îngrădi dreptul de a formula o cerere. Dreptul persoanei de a se adresa unei instanțe imparțiale echivalează cu libertatea de exprimare. În temeiul dispozițiilor legale criticate judecătorul aplică în mod arbitrar o pedeapsă cu amendă celui care se adresează justiției, pentru ca acesta să nu mai apeleze la instanțele judecătorești, aducând astfel atingere egalității în fața legii. … 17.Referitor la dispozițiile art. 190 din Codul de procedură civilă se critică faptul că sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și permit aplicarea subiectivă arbitrală, unilaterală, superficială, părtinitoare și chiar abuzivă. … 18.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Galați – Secția I civilă, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Judecătoria Buftea – Secția civilă și Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 20.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 190D/2018, precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat și reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 469 din 27 iunie 2017, prin care a apreciat că dispozițiile legale criticate nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul echitabil. Mai mult, potrivit art. 191 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierii de stabilire a sancțiunii se poate formula o cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă dispozițiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) și ale art. 190 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b):(1)Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:1.cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:a)introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice; … b)formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare; …  …  … – Art. 190: „Abaterea săvârșită, amenda și despăgubirea se stabilesc de către instanța în fața căreia s-a săvârșit fapta sau, după caz, de către președintele instanței de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credință, amenda și despăgubirea pot fi stabilite fie de instanța în fața căreia cererea a fost formulată, fie de către instanța care a soluționat-o, atunci când acestea sunt diferite.“. …  … 24.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 – Statul român, ale art. 2 – Suveranitatea, ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 – Universalitatea, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 30 – Libertatea de exprimare, ale art. 31 – Dreptul la informație, ale art. 51 – Dreptul de petiționare, ale art. 124 – Înfăptuirea justiției, ale art. 126 – Instanțele judecătorești și ale art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 1 – Obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 – Dreptul la un recurs efectiv, ale art. 14 – Interzicerea discriminării, ale art. 17 – Interzicerea abuzului de drept și ale art. 18 – Limitarea folosirii restrângerilor drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, se mai invocă art. 1-10 și art. 30 din Declarația universală a drepturilor omului și art. 20 – Egalitatea în fața legii din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 18 august 2017, paragrafele 18-23, Decizia nr. 813 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 26 martie 2019, paragrafele 12 și 13, Decizia nr. 204 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, paragrafele 28-34, sau Decizia nr. 358 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 5 octombrie 2020, paragrafele 18-24, Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale criticate și a reținut, în esență, că acestea prevăd posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale. Pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță. În condițiile în care dispozițiile legale criticate se referă la introducerea cu „rea-credință“ a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinice“ sugerează faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul acesteia îl cunoaște. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată etc., instanța își poate forma o convingere și poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere de chemare în judecată cu rea-credință; or, textul de lege nu face altceva decât să legitimeze judecătorul care constată o astfel de situație să o și sancționeze. … 26.Curtea a mai reținut că executarea obligațiilor și exercițiul drepturilor civile se întemeiază pe buna-credință, Codul civil, prin art. 11 și 14, impunând oricărei persoane fizice sau juridice respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri, precum și buna-credință în executarea și exercitarea obligațiilor și drepturilor civile. Art. 14 alin. (2) din Codul civil consacră conceptul de „bună-credință“ ca o prezumție legală relativă care valorează până la proba contrarie. În același sens este și art. 12 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință potrivit scopului pentru care au fost reglementate și cu respectarea drepturilor celorlalte părți, exercitarea abuzivă atrăgând răspunderea părții pentru prejudiciile morale și materiale cauzate și, totodată, aplicarea unei amenzi judiciare. … 27.Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile legale nu stabilesc criterii de gradualizare a amenzii, Curtea a reținut că aprecierea exercitării abuzive a drepturilor procesuale revine instanței de judecată care determină cazurile în care un participant la proces acționează contrar bunei-credințe, care trebuie să îmbrace forma bunei intenții, a diligenței și a abținerii de la producerea vreunui prejudiciu celorlalte părți, în acord cu respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri care caracterizează relațiile sociale. Așadar, având în vedere că judecătorul este cel care conduce dezbaterile, urmărind respectarea egalității procesuale a participanților dintr-un litigiu, el va fi cel care, în funcție de circumstanțele cauzei și în caz de înfrângere a prezumției bunei-credințe, va aprecia cu privire la vinovăția părții și ordinea de drept încălcată și va aplica amenda judiciară, dispunând de suficiente criterii de individualizare a acesteia, cum ar fi situațiile și limitele stabilite de lege sau conceptul bunei-credințe, arătând, totodată, motivele care au condus la această măsură. Încheierea prin care instanța obligă la plata amenzii sau despăgubirii este supusă controlului judecătoresc prin posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare în condițiile art. 191 din Codul de procedură civilă, ocazie cu care, dacă se apreciază că măsura dispusă este prea energică, se va admite cererea și se va reduce cuantumul amenzii sau al despăgubirii. … 28.În ceea ce privește limitele amenzilor judiciare, Curtea a apreciat că legiuitorul a stabilit cuantumul acestora în conformitate cu mandatul său constituțional conferit de art. 126 din Constituție în vederea asigurării unei bune administrări a justiției și nu constituie un obstacol în exercitarea dreptului de acces liber la justiție. Judecătorul se încadrează în marja valorilor stabilite de legiuitor în funcție de circumstanțele cauzei și fapta care a condus la aplicarea unei asemenea măsuri. … 29.Prin urmare, textele legale criticate nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane și nici nu aduc atingere principiului unicității, egalității și imparțialității justiției, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție. De asemenea, nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului neretroactivității legii civile sau dreptului de acces la justiție și nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul civil. Totodată, textele legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale privind statul de drept și respectarea supremației Constituției, celor privind tratatele internaționale referitoare la drepturile omului și nu aduc atingere nici prevederilor corespunzătoare cuprinse în documentele internaționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. … 30.În ceea ce privește invocarea art. 31 privind dreptul la informație, a art. 51 privind dreptul de petiționare și a art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție, Curtea a constatat că acestea nu au incidență în cauză. … 31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor anterior menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 32.Referitor la susținerile orale ale autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea se referă la aspecte care vizează fondul cauzei, neputând fi calificate drept o cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională în sensul art. 146 lit. e) din Constituție. De asemenea, invocarea direct în fața Curții și a altor temeiuri constituționale decât cele arătate la momentul ridicării excepției de neconstituționalitate în fața instanței judecătorești sau extinderea controlului de constituționalitate asupra altor prevederi legale este inadmisibilă. Totodată, Curtea reține că, prin considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a subliniat că excepția de neconstituționalitate prezintă o structură inerentă și intrinsecă ce cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Prin urmare, controlul de constituționalitate se realizează prin raportare la texte și principii constituționale, și nu la alte texte legale. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 1.728/3/2016/a1 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Mariana Doană în Dosarul nr. 3.431/121/2017/a4 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Mihai Dumitru în Dosarul nr. 3.230/121/2015/a2 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Florin Petre în Dosarul nr. 13.089/94/2018* al Judecătoriei Buftea – Secția civilă și de Ion Prună în Dosarul nr. 34/32/2018/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) și ale art. 190 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Galați – Secția I civilă, Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Judecătoriei Buftea – Secția civilă și Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește