DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, excepție ridicată de Gabriel Olteanu în Dosarul nr. 27.629/4/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 22.542/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, precum și de Dragoș Constantin Târșia în Dosarul nr. 12.257/280/2018 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 92D/2019, nr. 882D/2019 și nr. 1.227D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9 decembrie 2021, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, și a avocatului autorului excepției de neconstituționalitate din dosarele nr. 92D/2019 și nr. 882D/2019, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, a dispus, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor. La aceeași dată, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 18 ianuarie 2022. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 și al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6/2012, cu modificările și completările ulterioare, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 27 ianuarie 2022 și ulterior, pentru același motiv, pentru 23 februarie, 9 martie și, respectiv, 16 martie 2022, dată când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:3.Prin Decizia civilă nr. 5.326 din 1 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 27.629/4/2017, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gabriel Olteanu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018. … 4.Prin Sentința civilă nr. 2.455 din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 22.542/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gabriel Olteanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare privind modul de aplicare, în faza executării silite, a sancțiunilor contravenționale reținute în sarcina contestatorului. … 5.Prin Încheierea din 4 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.257/280/2018, Judecătoria Pitești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dragoș Constantin Târșia într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018, și anume în anul 2017. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 constituie o veritabilă normă tranzitorie de aplicare a legii, care vine însă în contradicție cu principiul egalității în fața legii și cu cel al aplicării legii contravenționale mai favorabile. În acest context, arată că reglementarea cuprinsă în art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 203/2018, potrivit căreia se poate achita jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile, este o normă de drept contravențional substanțial mai favorabilă care trebuie să se aplice în toate situațiile în care amenda contravențională nu a fost achitată sau executată silit până la data intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018. Așadar, în măsura în care posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile constituie o normă de drept material mai favorabilă și deci retroactivă, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 sunt neconstituționale, deoarece legiuitorul nu poate, prin dispoziții tranzitorii, să înfrângă principiul constituțional al legii contravenționale mai favorabile. Având în vedere faptul că amenzile aplicate nu mai pot fi contestate, autorii excepției fac referire la Decizia nr. 228 din 13 martie 2007, prin care Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituționale în măsura în care prin sintagma „nu se mai sancționează“ prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 8.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că dispoziția legală care permite achitarea amenzii în termen de 15 zile nu reprezintă o dispoziție de drept material, ci o dispoziție de procedură, nefiind încălcat principiul legii contravenționale mai favorabile. De asemenea, instanța de judecată susține că prin reglementarea criticată nu se instituie o situație discriminatorie prin edictarea normelor tranzitorii. … 9.Judecătoria Pitești – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 contravin art. 15 alin. (2) din Constituție. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în dispozitivul actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018. Din examinarea criticilor formulate de autorii excepției, Curtea constată că, în concret, aceștia își întemeiază argumentele de neconstituționalitate ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 prin raportare la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, astfel cum au fost modificate prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018. … 14.Așa fiind, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale prin raportare la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel cum au fost modificate prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018, care au următorul cuprins normativ:– Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018: „Pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi, aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.“; … – Art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.“ …  … 15.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale contravin normelor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind retroactivitatea legii penale sau contravenționale mai favorabile și celor ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curte reține că dreptul contravențional reprezintă ansamblu de norme juridice de drept public, având ca scop protecția juridică a valorilor sociale reglementate de legislația contravențională. Cea mai utilizată sancțiune contravențională este sancțiunea amenzii care, deși nu este o sancțiune specifică dreptului contravențional, are cea mai mare incidență în această materie datorită compatibilității sale ridicate cu gravitatea redusă, de principiu, a faptelor contravenționale, precum și pentru satisfacerea, relativ previzibilă, a naturii ei represive și preventive prin diminuarea patrimoniului contravenientului, care va înțelege ca pe viitor să nu mai nesocotească valorile sociale ocrotite de lege. … 17.Curtea subliniază faptul că norma juridică apără anumite valori sociale, precum și relațiile sociale generate de acestea, iar, în cazul încălcării lor, societatea, reprezentată de stat, este interesată să asigure restabilirea legalității. În dreptul contravențional, interesul statului de a aplica sancțiuni în vederea restabilirii ordinii de drept coincide cu interesul persoanei, ca membru al societății, de a fi păstrată ordinea de drept. În conținutul raportului juridic de drept contravențional intră în principal dreptul statului de a aplica sancțiuni și obligația autorului faptei de a suporta consecințele faptei sale, adică aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale. Sancțiunea amenzii reprezintă sancțiunea contravențională principală, de cele mai multe ori atingându-și scopul preventiv și represiv cu eficiență mai mult sau mai puțin sporită. … 18.Referitor la natura juridică a amenzii contravenționale, Curtea reține că aceasta are caracter administrativ, limitele minime și maxime ale amenzii contravenționale fiind stabilite de art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, iar, potrivit art. 28 alin. (1) din ordonanță, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ. Desigur, aplicarea sancțiunii reprezintă doar prima etapă, ca urmare a constatării săvârșirii unei fapte contravenționale, a doua etapă fiind reprezentată de un eventual proces în fața instanței de judecată, prin formularea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, ultima etapă constând în punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale. … 19.Așa fiind, din perspectiva criticilor formulate de autorii excepției, Curtea reține că, pentru a determina contravenientul să achite în mod grabnic sancțiunea pecuniară, legiuitorul a instituit o măsură de favoare prin reglementarea cuprinsă în art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care, în redactarea ei inițială, prevedea că persoana sancționată putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Ulterior, ca urmare a modificării art. 28 alin. (1) prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018, termenul a devenit de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. … 20.Astfel, ca urmare a modificării prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018 a normei de drept material cuprinse în art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în prezent, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 stipulând, totodată, faptul că „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate.“ … 21.Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate își întemeiază criticile de neconstituționalitate cu privire la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 tocmai prin prisma termenului de 15 zile în care contravenientul poate recurge la beneficiul acordat de legiuitor de a achita jumătate din minimul amenzii, astfel cum prevede noua reglementare cuprinsă în art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. … 22.Referitor la natura juridică a termenului de 48 de ore, respectiv a celui de 15 zile, prevăzut de art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, Curtea constată că acesta este un termen de decădere materială, concluzie care rezultă, de altfel, și din literatura juridică de specialitate (a se vedea, cu titlu de exemplu, A.G. Dinescu, Legislația contravențiilor. Comentarii, doctrină și jurisprudență, Editura Hamangiu 2016). Având în vedere faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, acest act normativ nu se completează cu prevederile Codului civil, ci cu cele ale Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz, dispozițiile civile instituite în materie de decădere materială nu pot fi aplicabile în cazul termenului prevăzut de art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. … 23.Din perspectiva Codului penal, cu care se completează Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, Curtea constată că termenele materiale penale cunosc cauze de suspendare și de întrerupere (a se vedea art. 155 și art. 156 din Codul penal, care reglementează întreruperea și suspendarea cursului prescripției răspunderii penale, sau art. 163 și art. 164 din Codul penal, care reglementează întreruperea și suspendarea cursului prescripției executării pedepsei), însă termenului de 48 de ore/15 zile, prevăzut de art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, acestea îi sunt aplicabile doar în cazurile de excepție, expres prevăzute la art. 30 alin. (3) coroborat cu art. 13 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în situația constatării caracterului de infracțiune al contravenției și invers. Totodată, chiar în ipoteza în care dispozițiile Codului civil ar fi completat Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, Curtea învederează faptul că, potrivit dispozițiilor art. 2.548 alin. (1) din Codul civil, care reglementează regimul termenelor de decădere, acestea nu sunt supuse suspendării și întreruperii, dacă prin lege nu se dispune altfel. Or, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu cuprinde nicio reglementare în acest sens. … 24.De asemenea, Curtea învederează faptul că formularea plângerii contravenționale, în temeiul art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, nu produce efecte în ceea ce privește termenul în discuție, în sensul întreruperii sau suspendării acestuia, având în vedere că nu există nicio prevedere legală expresă în acest sens. Dreptul de a achita jumătate din minimul special al amenzii într-un interval de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, nu reprezintă o „sancțiune“ de natură a fi suspendată prin plângerea contravențională, ci este un beneficiu acordat de legiuitor pentru care este necesară și manifestarea de voință a contravenientului. … 25.Așadar, Curtea constată că acest termen fiind unul de decădere materială, nu este susceptibil de întreruperi sau suspendări, astfel încât, din dinamica legislativă în materie contravențională, Curtea reține că, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2018, și anume data de 24 august 2018, o persoană amendată contravențional beneficiază de un interval de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal în care are posibilitatea de a achita jumătate din minimul prevăzut de actul normativ sau, după expirarea termenului legal, acesta achitând integral amenda. De asemenea, în situația în care persoana amendată/ sancționată optează să formuleze plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, sunt incidente două ipoteze, și anume, pe de o parte, în cazul admiterii acesteia, persoana care a formulat plângerea va fi exonerată de plata amenzii și, pe de altă parte, în cazul respingerii plângerii, contravenientul va plăti, în condițiile legii, amenda prevăzută în procesul-verbal de contravenție, acesta neputând fi repus în termenul de a mai putea beneficia de plata a jumătate din minimul amenzii. … 26.În acest sens, având în vedere cadrul procesual în care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate, Curtea apreciază ca fiind relevantă situația de fapt din cauzele deduse judecății. Astfel, în ceea ce îl privește pe autorul excepției de neconstituționalitate din dosarele Curții Constituționale nr. 92D/2019 și nr. 882D/2019, Curtea constată că prin Sentința civilă nr. 4.546 din 11 aprilie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în Dosarul nr. 27.629/4/2017, a fost admisă cererea formulată de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4, prin care s-a dispus înlocuirea amenzilor contravenționale aplicate intimatului prin 10 procese-verbale de contravenție, datând din anii 2004, 2005, 2008, 2009, 2012, 2013, 2015 și 2017, cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității pe o durată de 300 de ore, în temeiul art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Această diligență a Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale Sector 4 a rezultat din imposibilitatea executării silite a intimatului, care nu avea bunuri care să poată fi executate sau venituri urmăribile. Împotriva Sentinței civile nr. 4.546 din 11 aprilie 2018 contravenientul a declarat apel, înregistrat la Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, apreciind ca fiind excesiv cuantumul orelor stabilite a fi prestate în folosul comunității, solicitând, totodată, instanței de judecată să i se acorde un interval de timp în care să poată acoperi plata acestor amenzi și, astfel, de a fi exonerat de obligația de a presta muncă în folosul comunității. Prin Decizia civilă nr. 5.326 din 1 noiembrie 2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, apelul formulat cu privire la incidența în speță a art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, ca lege contravențională mai favorabilă, cu precizarea că acesta nu se mai găsește în faza de executare a proceselor-verbale și nici măcar în faza de executare silită a amenzilor aplicate. Ulterior, contravenientul a formulat contestație la executare, introdusă la Judecătoria Sectorului 4 București, instanță care, prin Sentința civilă nr. 2.455 din 27 februarie 2019, a respins, ca neîntemeiată, cererea contestatorului. Instanța a reținut caracterul obligatoriu, cu autoritate de lucru judecat, al considerentelor Deciziei civile nr. 5.326 din 1 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, subliniind, totodată, că autorul contestației nu poate beneficia de dispozițiile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum au fost modificate prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018. Împotriva Sentinței civile nr. 2.455 din 27 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, contestatorul a formulat apel, care a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul București – Secția a V-a civilă, prin Decizia nr. 3.179 din 18 octombrie 2019. … 27.De asemenea, în ceea ce privește situația de fapt din Dosarul nr. 1.227D/2019, Curtea constată că autorul excepției din acest dosar a formulat plângere împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției din anul 2017, încheiat deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș – Serviciul Rutier, motivând că aspectele consemnate în cuprinsul procesului-verbal nu corespund realității, solicitând, în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul. Prin Sentința nr. 291 din 5 decembrie 2019, Judecătoria Pitești – Secția civilă a respins, ca nefondată, plângerea contravențională formulată, iar împotriva acestei sentințe petentul a formulat apel, care a fost respins ca nefondat de către Tribunalul Argeș – Secția civilă prin Decizia nr. 2.237 din 6 octombrie 2020, rămasă definitivă. … 28.În contextul celor mai sus menționate, având în vedere și circumstanțele concrete ale cauzelor deduse judecății, Curtea constată că autorii excepției nu se mai află în ipoteza reglementată de art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, întrucât termenul prevăzut de aceste dispoziții legale are natura juridică a unui termen de decădere materială, astfel încât aceștia nu se mai pot prevala de beneficiul termenului care facilitează plata a jumătate din minimul amenzii aplicate, indiferent că acesta era de 48 de ore sau cel actual de 15 zile. … 29.De altfel, în ceea ce privește condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că aceasta nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19). Or, având în vedere situația de fapt și de drept a autorilor excepției, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește remedierea situației acestora, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. … 30.În consecință, din perspectiva criticilor formulate, precum și a situației de fapt din speță, Curtea constată că, pentru argumentele mai sus prezentate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale prin raportare la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel cum au fost modificate prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018, excepție ridicată de Gabriel Olteanu în Dosarul nr. 27.629/4/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 22.542/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, precum și de Dragoș Constantin Târșia în Dosarul nr. 12.257/280/2018 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și Judecătoriei Pitești – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește