DECIZIA nr. 139 din 12 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor prevederilor art. II art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Centrul Județean de Asistență Medico-Socială pentru Bolnavi Cronici din comuna Domnești, județul Ilfov, în Dosarul nr. 9.798/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.198D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că tichetele de masă nu reprezintă expresia unor drepturi consacrate la nivel constituțional, astfel încât acordarea acestora intră în marja de apreciere a legiuitorului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 2.266 din 22 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 9.798/3/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Centrul Județean de Asistență Medico-Socială pentru Bolnavi Cronici din comuna Domnești, județul Ilfov, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă cererea de anulare a dispozițiilor unei decizii emise de Curtea de Conturi referitoare la constatarea acordării în mod nelegal de către autorul excepției de neconstituționalitate a unor drepturi salariale sub forma tichetelor de masă pentru perioada 2012-2015, precum și la obligarea acestuia la recuperarea sumei nelegal plătite. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că elementul fundamental care caracterizează raporturile de muncă în cadrul autorităților și instituțiilor publice îl reprezintă egalitatea cetățenilor în ceea ce privește drepturile și obligațiile lor, inclusiv sub aspectul drepturilor care decurg din contractul individual de muncă. Astfel, nu se pot face diferențieri ori discriminări între persoanele care prestează o activitate în baza unui contract de muncă la instituții publice cu sisteme de finanțare diferite. Prin urmare, se apreciază că nu pot fi lipsite de beneficiul acordării tichetelor de masă persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unor autorități și instituții publice care nu sunt finanțate integral din venituri proprii. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 1.576 din 7 decembrie 2011. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. II art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, care au următorul cuprins: „(1) În anul 2012, instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora.“ … 12.Curtea reține că textul criticat a avut o aplicare limitată în timp, însă, având în vedere obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, precum și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată. … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) privind dreptul la măsuri de protecție socială ale salariaților și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (deciziile nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, nr. 693 din 17 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 noiembrie 2006, nr. 728 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, nr. 207 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 10 martie 2009, nr. 337 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2009, nr. 487 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 2 iunie 2009, nr. 876 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, nr. 243 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010, nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, nr. 1.280 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 24 noiembrie 2010, nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, sau Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017, paragraful 22). De asemenea, instituirea și diminuarea sporurilor, acordarea lor într-o anumită perioadă de timp, modificarea ori încetarea acordării lor, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, ca și a altor condiții și criterii de acordare țin de competența și de opțiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura condiție de ordin constituțional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situație identică (Decizia nr. 728 din 24 octombrie 2006 și Decizia nr. 337 din 17 martie 2009). … 15.Curtea a mai reținut că legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială (Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, paragraful 23). … 16.Posibilitatea de acordare a tichetelor de masă salariaților nu reprezintă nicidecum o chestiune de constituționalitate, aceasta constituind o modalitate alternativă de completare a remunerației lunare, prevăzută de lege și negociată de părți odată cu semnarea contractului individual de muncă (Decizia nr. 1.194 din 11 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 decembrie 2008). Astfel, art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 iulie 1998, instituie doar o posibilitate pentru o anumită categorie de personal de a primi alocație individuală de hrană, acordată, în anumite limite, sub formă de tichete de masă, iar nu o obligație legală a angajatorilor. Totodată, prevederile art. 41 alin. (2) din Constituție referitoare la protecția socială a muncii nu sunt încălcate, deoarece acordarea tichetelor de masă nu constituie o măsură de protecție socială în sensul celor prevăzute de textul constituțional (Decizia nr. 297 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, și Decizia nr. 1.310 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 decembrie 2008). … 17.Posibilitatea acordării tichetelor de masă reprezintă o vocație, și nu un drept al salariaților atât timp cât aceasta este condiționată de existența unor sume bănești necesare și suficiente la dispoziția angajatorului (a se vedea Decizia nr. 1.601 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 18 ianuarie 2010). … 18.Rezultă că atât timp cât acordarea tichetelor de masă este condiționată de prevederile bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și de bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori, aceasta reprezintă o vocație cu o sorginte exclusiv legală, neavând consacrare la nivel constituțional, astfel că ține de opțiunea legiuitorului de a le acorda/diminua/modifica/suspenda sau anula. … 19.Cu privire la criteriile în funcție de care statul își structurează politica salarială, se observă că, în jurisprudența sa, Curtea a acceptat că sursa de finanțare a cheltuielilor de personal poate fi un astfel de criteriu. Curtea a statuat că „angajații în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legați, în mod esențial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizațiile sau soldele de bugetul public național, de încasările și de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecințe în ceea ce privește diminuarea cheltuielilor din acest buget. Or, salariile/indemnizațiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli – mai exact, cheltuieli de personal. În schimb, în mediul privat raporturile de muncă sunt guvernate întotdeauna de contractul individual de muncă încheiat între un angajat și un angajator“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, sau Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011). … 20.Totodată, se mai reține că acordarea diverselor tichete, indiferent de afectațiunea lor, nu reprezintă un drept fundamental, ci un beneficiu acordat anumitor categorii socioprofesionale, în virtutea statutului acestora, fără a avea însă un temei constituțional. În consecință, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, a stabilirii conținutului, limitelor și condițiilor de acordare a acestora. De asemenea legiuitorul este liber să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 209 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 19 iulie 2018, paragraful 33). … 21.În cauza de față se contestă însă constituționalitatea unei reglementări legale care refuză pentru anul 2012 acordarea în sfera publică a tichetelor de masă în funcție de modul de finanțare a autorităților și instituțiilor publice în cauză, ceea ce înseamnă că îi revine Curții Constituționale sarcina să cerceteze, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție, dacă modul de finanțare a autorității sau instituției publice poate fi în sine un criteriu pentru acordarea sau, din contră, suspendarea acordării tichetelor de masă. … 22.Principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). … 23.Potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigură: a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; b) din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; c) integral, din veniturile proprii. Art. 65 din aceeași lege prevede că veniturile proprii ale instituțiilor publice, finanțate parțial sau integral din venituri proprii, se încasează, se administrează, se utilizează și se contabilizează de către acestea, potrivit dispozițiilor legale. Veniturile proprii ale instituțiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea. Potrivit art. 68 alin. (1)-(3) din Legea nr. 500/2002, bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii se întocmesc odată cu bugetul instituției publice de care aparțin și se aprobă odată cu bugetul acesteia, iar veniturile și cheltuielile activităților finanțate integral din venituri proprii se grupează pe baza clasificației bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice; totodată, în situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate. … 24.Potrivit art. 67 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigură: a) integral din bugetul local; b) din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul local; c) integral din venituri proprii. Art. 68 din aceeași lege prevede că veniturile proprii ale instituțiilor publice, finanțate parțial sau integral din venituri proprii, se încasează, se administrează, se utilizează și se contabilizează de către acestea potrivit dispozițiilor legale. Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor publice provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe și altele. Potrivit art. 71 alin. (2)-(3) din Legea nr. 273/2006, bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituției publice de care aparțin, iar în situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate. … 25.Prin urmare, se poate constata că există o diferență semnificativă sub aspectul regimului finanțării între autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat/local și cele finanțate integral din venituri proprii, acestea din urmă efectuând cheltuieli numai în limita veniturilor realizate. Potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998, în vigoare la data adoptării textului de lege criticat, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori, drept care se constată că, de principiu, pentru sectorul bugetar tichetele de masă se acordă numai din bugetul de stat/local, după caz, astfel că pentru unitățile finanțate total sau parțial de la aceste bugete finanțarea tichetelor de masă poate proveni numai din această sursă de finanțare. În schimb, pentru unitățile de stat care nu sunt finanțate din bugetul de stat/local, ci integral din venituri proprii, finanțarea tichetelor de masă provine numai din veniturile lor proprii. … 26.Astfel, Curtea constată că legiuitorul, observând situația juridică diferită în care se află autoritățile/instituțiile publice finanțate din venituri proprii față de cele finanțate din bugetul de stat, le-a creat un regim juridic distinct sub aspectul acordării tichetelor de masă, supliment salarial condiționat, fără consacrare constituțională. De aceea, sub acest aspect, opțiunea legiuitorului de a nu generaliza măsura de neacordare a tichetelor de masă pentru anul 2012 și în privința autorităților/instituțiilor publice finanțate din venituri proprii este justificată în mod obiectiv și rațional. Mai mult, neacordarea tichetelor de masă pentru anul 2012 a avut în vedere opțiunea legiuitorului de a nu greva însuși bugetul de stat cu plata sumelor de bani aferente acestora și, drept consecință, a permis numai autorităților/instituțiilor publice care acordă aceste tichete de masă din alte fonduri decât cele din bugetul de stat să le pună în plată, desigur în măsura în care veniturile proprii ale acestora acoperă cheltuiala aferentă tichetelor de masă. … 27.Din cele de mai sus, rezultă că textul criticat nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție. … 28.Totodată, Curtea mai reține că existența resurselor bugetare și alocarea lor acestei destinații constituie una dintre condițiile de acordare a tichetelor de masă, iar absența acestor resurse reprezintă un motiv suficient pentru a justifica neacordarea acestora, fără a mai fi necesară întrunirea altor condiții și cu atât mai puțin a cerințelor prevăzute de art. 53 din Constituție care se referă la restrângerea exercițiului unor drepturi ori al unor libertăți fundamentale. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Centrul Județean de Asistență Medico-Socială pentru Bolnavi Cronici din comuna Domnești, județul Ilfov, în Dosarul nr. 9.798/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. II art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește