DECIZIA nr. 138 din 3 martie 2021

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Cateluța Marinescu în Dosarul nr. 3.913/109/2018 al Tribunalului Argeș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.216D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 ianuarie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Daniel-Sorin Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, prin care Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 23 februarie 2021, dată la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 57 din același act normativ, a amânat pronunțarea pentru data de 3 martie 2021, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 20 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.913/109/2018, Tribunalul Argeș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Cateluța Marinescu în cadrul acțiunii având ca obiect soluționarea cererii de anulare a actului administrativ – Hotărârea Consiliului Local al Comunei Șuici nr. 52 din 19 iunie 2018 prin care s-a constatat încetarea de drept a calității de consilier local. Prin Sentința penală nr. 488/2016 a Tribunalului Argeș, reclamanta a fost condamnată la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere, prin aceeași sentință fiindu-i aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, iar prin hotărârea atacată s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local, înainte de termen, în baza art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, deoarece reglementează încetarea de drept a calității de consilier local, înainte de termen, în caz de condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, adică la pedeapsa închisorii, instituind discriminare între persoanele care sunt condamnate la pedeapsa închisorii și cele care, poate pentru aceeași faptă, sunt condamnate la pedeapsa amenzii penale, adică o pedeapsă neprivativă de libertate. … 5.Autoarea excepției susține că, prin textul de lege criticat, legiuitorul limitează aplicabilitatea cauzei de încetare de drept a mandatului alesului local (primar, președinte de consiliu județean, consilier local și consilier județean) la existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, adică la pedeapsa închisorii (fie cu suspendare, fie cu executare în raport de interpretările date de instanța supremă), dar fără a fi aplicabil și celor care sunt condamnați la pedeapsa amenzii penale, diferențiere care este discriminatorie. Astfel, legiuitorul exclude de la incidența normei ipoteza condamnării definitive a alesului local la o pedeapsă cu amenda penală. Indirect, legea face distincție în cadrul aceleiași categorii de persoane – aleși locali împotriva cărora a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă sau la pedeapsa amenzii penale care este neprivativă de libertate. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 6 iulie 2016, prin care s-a stabilit că „valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deține mandatul și exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă și pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate și plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea.“ Pornind de la aceste considerente ale Curții Constituționale, se susține că norma de lege criticată creează diferențe de tratament juridic între persoane aflate în aceeași situație juridică și, implicit, nu asigură ocuparea unei funcții publice în condiții de egalitate pentru toți cetățenii, aspect care conduce la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Excluderea de sub incidența legii, deci de la sancțiunea încetării de drept a mandatului, a persoanelor pentru care a fost aplicată printr-o hotărâre penală definitivă o condamnare la pedeapsa amenzii penale echivalează cu un privilegiu și, implicit, lipsește de efecte juridice o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare. … 6.Mai mult, se susține că dispozițiile criticate contravin și prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituție, deoarece, în măsura în care anumite subiecte de drept sunt excluse prin efectul unei dispoziții legale adoptate în considerarea lor și aplicabile numai în ceea ce le privește, acestea nesocotesc principiul constituțional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege“. … 7.În final, se susține că textul de lege criticat încalcă și prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept, supremația Constituției și respectarea obligatorie a legilor. … 8.Tribunalul Argeș – Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. … 13.Ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, prevederile art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. h) din partea IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Potrivit art. 204 alin. (2) lit. g) și k) din acest act normativ, „Calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier județean încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: […] g) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei; […] k) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni electorale pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată și de modalitatea de individualizare a executării acesteia;“. … 14.Având în vedere acestea, precum și faptul că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie aceste dispoziții, care au următorul cuprins: „Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: […] f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;“. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept, supremația Constituției și respectarea obligatorie a legilor și art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate asupra dispozițiilor de lege criticate, respingând excepția de neconstituționalitate a acestora, prin Decizia nr. 66 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016, prin care au fost aplicate mutatis mutandis considerentele rezultate din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la dispozițiile similare aplicabile primarilor, și anume art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004. … 17.Curtea s-a pronunțat asupra soluției legislative care limita aplicabilitatea cauzei de încetare de drept a mandatului alesului local la existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate prin care se dispune „executarea pedepsei“ și în cadrul controlului a priori de constituționalitate asupra Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care prevedea încetarea de drept a calității de consilier local, de consilier județean, de primar sau de președinte al consiliului județean, în cazul condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate „cu executare“, prin Decizia nr. 536 din 6 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 21 septembrie 2016, admițând obiecția de neconstituționalitate formulată, decizie ale cărei considerente sunt invocate de autoarea excepției din prezenta cauză. … 18.Însă Curtea observă că în cauza de față critica de neconstituționalitate vizează soluția legislativă privind încetarea de drept a mandatului consilierului local numai în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate (indiferent de modul de individualizare a executării pedepsei aplicate), iar nu și în caz de condamnare la pedeapsa amenzii. Astfel, dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 sunt invocate din perspectiva existenței unei pretinse discriminări – sub aspectul cazurilor de încetare a mandatului consilierilor locali – între persoane condamnate la pedepse privative de libertate și persoane condamnate la amenda penală. Curtea observă că textul de lege criticat face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate (fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate aplicate), iar nu și la pedeapsa amenzii. … 19.Curtea reține că, în cauză, autoarea excepției a fost condamnată la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere, pentru infracțiunea prevăzută la art. 18^1 alin. (1), care face parte din secțiunea 4^1 – Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene din capitolul III – Infracțiuni din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și care se pedepsește doar cu închisoare de la 2 la 7 ani. Prin aceeași hotărâre judecătorească a fost aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. … 20.În aceste condiții, Curtea constată că, în privința criticilor de neconstituționalitate aduse normei de lege invocate, devine incidentă lipsa condiției interesului în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textelor criticate în ceea ce o privește pe autoarea excepției. Așa cum a subliniat Curtea în jurisprudența sa, „constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. […] Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată“ (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Totodată, Curtea a reținut, într-o altă cauză, că „autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia (…)“ (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17). În același sens, Curtea a reținut că legătura excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. … 21.Având în vedere critica autoarei excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că aceste considerente reținute în jurisprudența sa sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate în sensul solicitat de autoarea acesteia nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește situația autoarei excepției de neconstituționalitate. În aceste condiții, în prezenta cauză, examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate dintr-un control concret într-unul abstract. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, nu îndeplinește condiția de admisibilitate a legăturii cu soluționarea cauzei, prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Cateluța Marinescu în Dosarul nr. 3.913/109/2018 al Tribunalului Argeș – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește