DECIZIA nr. 137 din 3 martie 2021

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Iatagan în Dosarul nr. 3.908/109/2018 al Tribunalului Argeș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.215D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 ianuarie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Daniel-Sorin Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, prin care Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 23 februarie 2021, dată la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 57 din același act normativ, a amânat pronunțarea pentru data de 3 martie 2021, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 20 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.908/109/2018, Tribunalul Argeș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Constantin Iatagan în cadrul acțiunii având ca obiect soluționarea cererii de anulare a actului administrativ – Ordinul nr. 166 din 15 iunie 2018 al prefectului județului Argeș – prin care s-a constatat încetarea de drept a calității de primar. Prin Sentința penală nr. 488/2016 a Tribunalului Argeș, reclamantul a fost condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere, prin aceeași sentință fiindu-i aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, soluția fiind definitivă prin Decizia penală nr. 475/2018 a Curții de Apel Pitești, iar prin ordinul atacat s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar, înainte de termen, în baza art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, deoarece reglementează încetarea calității de primar de drept, înainte de termen, în caz de condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, adică la pedeapsa închisorii, instituind discriminare între persoanele care sunt condamnate la pedeapsa închisorii și cele care, poate pentru aceeași faptă, sunt condamnate la pedeapsa amenzii penale, adică o pedeapsă neprivativă de libertate. … 5.În acest sens se invocă Decizia nr. 1.192 din 13 decembrie 2007, prin care Curtea Constituțională a statuat că măsura încetării de drept a mandatului de primar, în condițiile prevăzute de textul de lege, se aplică în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, tuturor celor care se găsesc în ipoteza normei legale și că ceea ce critica în realitate autorul excepției din acea cauză era modalitatea de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din lege față de situația sa de fapt, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituționalitate, ci un aspect asupra căruia decide instanța de judecată învestită cu soluționarea litigiului. Totodată, prin Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 fac referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate, fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei aplicate. Totodată, instanța supremă a considerat că, dacă legiuitorul ar fi intenționat ca încetarea de drept a mandatului primarului să opereze doar în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate cu executare, ar fi prevăzut în mod expres această ipoteză. În concluzie, s-a reținut că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 vizează pedeapsa aplicată, iar nu modul de executare a acesteia. … 6.Având în vedere acestea, autorul excepției susține că, prin textul de lege criticat, legiuitorul limitează aplicabilitatea cauzei de încetare de drept a mandatului alesului local (primar, președinte de consiliu județean, consilier local și consilier județean) la existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, adică la pedeapsa închisorii (fie cu suspendare, fie cu executare în raport cu interpretările date de instanța supremă), dar fără a fi aplicabil și celor care sunt condamnați la pedeapsa amenzii penale, diferențiere care este discriminatorie. Astfel, legiuitorul exclude de la incidența normei ipoteza condamnării definitive a alesului local la o pedeapsă cu amenda penală. Indirect, legea face distincție în cadrul aceleiași categorii de persoane – aleși locali împotriva cărora a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă sau la pedeapsa amenzii penale care este neprivativă de libertate. Se invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 6 iulie 2016, prin care s-a stabilit că „valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deține mandatul și exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă și pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate și plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea“. Pornind de la aceste considerente ale Curții Constituționale, se susține că norma de lege criticată creează diferențe de tratament juridic între persoane aflate în aceeași situație juridică și, implicit, nu asigură ocuparea unei funcții publice în condiții de egalitate pentru toți cetățenii, aspect care conduce la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Excluderea de sub incidența legii, deci de la sancțiunea încetării de drept a mandatului, a persoanelor pentru care a fost aplicată printr-o hotărâre penală definitivă o condamnare la pedeapsa amenzii penale echivalează cu un privilegiu și, implicit, lipsește de efecte juridice o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare.  … 7.Mai mult, se susține că dispozițiile criticate contravin și prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituție, deoarece, în măsura în care anumite subiecte de drept sunt excluse prin efectul unei dispoziții legale adoptate în considerarea lor și aplicabile numai în ceea ce le privește, acestea nesocotesc principiul constituțional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege“. … 8.În final se susține că textul de lege criticat încalcă și prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept, supremația Constituției și respectarea obligatorie a legilor. … 9.Tribunalul Argeș – Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin Legea nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, cu modificările și completările ulterioare. … 14.Ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. h) din partea IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Potrivit art. 160 alin. (1) lit. d) din acest act normativ, „Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: […] d) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;“. … 15.Însă, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Având în vedere acestea, precum și faptul că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie aceste dispoziții, care au următorul cuprins: „Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: […] e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;“. … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept, supremația Constituției și respectarea obligatorie a legilor și art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate asupra dispozițiilor de lege criticate, respingând excepția de neconstituționalitate a acestora, de exemplu, prin Decizia nr. 393 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 26 septembrie 2016, sau Decizia nr. 131 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 26 iunie 2020. Prin Decizia nr. 131 din 10 martie 2020, paragrafele 17-20, Curtea a constatat că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 nu instituie niciun fel de discriminare între persoanele cărora acestea li se adresează, și anume primarilor care au fost condamnați, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Astfel, măsura încetării de drept a mandatului de primar, în condițiile prevăzute de textul de lege, se aplică în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, tuturor celor care se găsesc în ipoteza normei legale. Curtea a mai observat că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015 – pronunțânduse pe calea unei hotărâri prealabile, prin care s-a dat o rezolvare de principiu cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu aplicarea art. 81 și 82 din Codul penal din 1969, respectiv cu executarea în alte condiții decât cele prevăzute de art. 57 alin. (1) din Codul penal din 1969, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 29 iunie 2015 – a reținut că, în cazul dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004, legea face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate, fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate aplicate. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că „suspendarea condiționată a executării pedepsei, ca măsură de individualizare judiciară a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificării juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlăturării caracterului său privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de încercare“ și că „dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 vizează pedeapsa aplicată, iar nu modul de executare a pedepsei aplicate“.  … 18.Curtea s-a pronunțat asupra soluției legislative care limita aplicabilitatea cauzei de încetare de drept a mandatului alesului local la existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate prin care se dispune „executarea pedepsei“ și în cadrul controlului a priori de constituționalitate asupra Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care prevedea încetarea de drept a calității de consilier local, de consilier județean, de primar sau de președinte al consiliului județean, în cazul condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate „cu executare“, prin Decizia nr. 536 din 6 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 21 septembrie 2016, admițând obiecția de neconstituționalitate formulată, decizie ale cărei considerente sunt invocate de autorul excepției din prezenta cauză. … 19.Însă Curtea observă că în cauza de față critica de neconstituționalitate vizează soluția legislativă privind încetarea de drept a mandatului primarului numai în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate (indiferent de modul de individualizare a executării pedepsei aplicate), iar nu și în caz de condamnare la pedeapsa amenzii. Astfel, dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 sunt invocate din perspectiva existenței unei pretinse discriminări – sub aspectul cazurilor de încetare a mandatului primarilor – între persoane condamnate la pedepse privative de libertate și persoane condamnate la amenda penală. Curtea observă că textul de lege criticat face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate (fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate aplicate), iar nu și la pedeapsa amenzii. … 20.Curtea reține că, în cauză, autorul excepției de neconstituționalitate a fost condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere pentru infracțiunea prevăzută la art. 321 – Falsul intelectual din Codul penal, care se pedepsește doar cu închisoare de la 1 la 5 ani. Prin aceeași hotărâre judecătorească a fost aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. … 21.În aceste condiții, Curtea constată că, în privința criticilor de neconstituționalitate aduse normei de lege invocate, devine incidentă lipsa condiției interesului în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textelor criticate în ceea ce îl privește pe autorul excepției. Așa cum a subliniat Curtea în jurisprudența sa, „constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. […] Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată“ (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Totodată, Curtea a reținut, într-o altă cauză, că „autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia (…)“ (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17). În același sens, Curtea a reținut că legătura excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. … 22.Având în vedere critica autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că aceste considerente reținute în jurisprudența sa sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate în sensul solicitat de autorul acesteia nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește situația autorului excepției de neconstituționalitate. În aceste condiții, în prezenta cauză, examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate dintr-un control concret într-unul abstract. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, nu îndeplinește condiția de admisibilitate a legăturii cu soluționarea cauzei, prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Iatagan în Dosarul nr. 3.908/109/2018 al Tribunalului Argeș – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește