DECIZIA nr. 136 din 16 martie 2022

1.Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților. … 2.Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 10.152 din 15 decembrie 2021 și constituie obiectul Dosarului nr. 3.784L/2/2021. … 3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate se arată că, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021, domnul Alexandru Stănescu a fost numit în funcția de membru al Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Această hotărâre contravine art. 1 alin. (5) din Constituție prin raportare la art. 4 alin. (3) și art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, întrucât ignoră criteriul de selecție a candidaților prevăzut la ultima teză a art. 4 alin. (12) din ordonanța de urgență, respectiv experiență de minimum 5 ani în funcții de conducere în instituții publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. … 4.Se arată că, potrivit datelor publice puse la dispoziție de Camera Deputaților, domnul Alexandru Stănescu a exercitat funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii specifice din septembrie 2016 până în septembrie 2017, iar în perioada septembrie 2017-decembrie 2020 a fost președintele aceleiași comisii. Așadar, acesta a exercitat funcții de conducere într-o instituție publică centrală timp de 4 ani și 4 luni. Mai mult, funcția de vicepreședinte al comisiei antereferite nu este funcție de conducere, astfel că experiența sa în funcții de conducere s-ar reduce la doar 3 ani, timpul în care a fost președintele respectivei comisii. Prin urmare, Alexandru Stănescu nu îndeplinește cerința legală a experienței de minimum 5 ani într-o funcție de conducere a unei instituții publice centrale, cerință necesară pentru a fi numit membru în Comitetul de reglementare al ANRE. … 5.Vechimea în muncă de 13 ani ca director general al Societății Agromec Vișina – S.A. nu poate complini cerința experienței de 5 ani în companii din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. Această societate, conform certificatului constatator emis de oficiul registrului comerțului, are ca activitate principală cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase (CAEN – 0111), iar ca activități secundare, cele auxiliare pentru producția vegetală (CAEN – 0161), comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare (CAEN – 4719), comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (CAEN – 4711). Niciuna dintre aceste activități nu poate fi circumscrisă domeniului energiei electrice, termice sau al gazelor naturale. Prin urmare, domnul Alexandru Stănescu nu îndeplinește cerința legală a experienței de minimum 5 ani în societăți din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale, cerință necesară pentru a fi numit membru în Comitetul de reglementare al ANRE. … 6.În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru a comunica punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. … 7.Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care se susține că invocarea art. 1 alin. (5) din Constituție este pur formală, nu are un caracter efectiv și este irelevantă în cauză. … 8.Se menționează că ANRE nu este o instituție de rang constituțional și că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, pot fi supuse controlului de constituționalitate numai acele hotărâri ale Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 și Decizia nr. 41 din 22 ianuarie 2014). Aceeași concluzie se desprinde și din considerentele Deciziei nr. 335 din 4 iulie 2013, prin care Curtea a arătat că autoritatea publică vizată, respectiv Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, nu este reglementată în Constituție, nefiind de rang constituțional, și, ca urmare, procedura de numire a membrilor săi este de rang legal. În aceste condiții, ținând seama de jurisprudența Curții, concretizată și prin Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012, hotărârile care nu se referă la instituții și autorități de rang constituțional pot fi cenzurate numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției. Sub acest aspect se arată că autorul sesizării de neconstituționalitate invocă încălcarea unor dispoziții constituționale ca urmare a unei presupuse încălcări a prevederilor legale referitoare la numirea unui membru în Comitetul de reglementare al ANRE, fără a invoca și motiva încălcarea unor exigențe substanțiale ori procedurale reglementate în Constituție. … 9.Sub aspectul obiectului de reglementare, Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 prevede numirea unui membru în Comitetul de reglementare al ANRE, autoritate autonomă cu personalitate juridică înființată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007. Astfel, Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 reprezintă o hotărâre cu caracter individual, categorie în cadrul căreia se includ cele privind alegerea sau numirea într-o funcție, revocarea din funcție, precum și cele referitoare la validarea în funcții. Potrivit jurisprudenței Curții, acest tip de hotărâri nu este supus controlului de constituționalitate. … 10.Se arată că în susținerea neconstituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 49/2021 sunt invocate încălcări ale art. 4 alin. (3) și (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, prin prisma faptului că domnul Alexandru Stănescu nu are experiența profesională necesară în domeniul tehnic, economic sau juridic pentru a fi numit în funcție. Or, astfel cum reiese din adeverința nr. 116 din 3 decembrie 2021, domnul Alexandru Stănescu a deținut funcții de conducere (director general, manager, manager general) în cadrul Societății Agromec Bucinișu – S.A. din Bucinișu, județul Olt, în perioada 2 martie 1994-31 decembrie 2012. … 11.Se menționează că domnul Alexandru Stănescu a depus o adresă, înregistrată la Cabinetul secretarului general al Camerei Deputaților cu nr. 2/191 din 10 ianuarie 2022, din care rezultă atât vechimea, experiența profesională, cât și funcțiile deținute la societatea respectivă. … 12.Excluderea unor perioade și a unor activități din CV-ul domnului Alexandru Stănescu, realizată de autorul sesizării, pe motiv că n-ar constitui experiență profesională în domeniul de referință, se bazează pe o apreciere subiectivă, insuficient motivată și pleacă de la interpretarea unilaterală a textului de lege. Funcțiile îndeplinite se circumscriu competenței ANRE, astfel cum este prevăzută la art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007. … 13.Condițiile privind experiența profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanței acesteia, cât și sub aspectul obiectiv al numărului de ani de vechime) au fost analizate de cele trei comisii reunite din cadrul Parlamentului României, respectiv Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii din Senat, care au atribuția de a verifica îndeplinirea cerințelor legale de către candidații la funcția de membru în Comitetul de reglementare al ANRE, și, prin Raportul favorabil al acestora nr. 28 RC din 14 decembrie 2021, s-a propus Plenului reunit numirea domnului Alexandru Stănescu în funcția de membru în Comitetul de reglementare al ANRE. În acest context se face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 628 din 4 noiembrie 2014, paragraful 28. … 14.Se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 433 din 21 iunie 2018, prin care s-a stabilit că îndeplinirea condiției referitoare la realizarea unei activități relevante pentru a fi numit într-o funcție publică este una esențialmente subiectivă, a cărei apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, și nu Curții Constituționale. Această apreciere nu poate fi evaluată din perspectiva unor criterii/repere/standarde, ci, din contră, ține de marja de apreciere a autorității competente să numească persoana respectivă. Curtea nu are nici mijloacele necesare realizării unei asemenea evaluări și nici nu își poate asuma o răspundere care incumbă exclusiv în sarcina Parlamentului. Se menționează că în Decizia Curții Constituționale nr. 251 din 30 aprilie 2014, Curtea a stabilit, referitor la caracterul corespunzător al pregătirii și experienței profesionale în domeniul în care persoana urma să își desfășoare activitatea, că o asemenea condiție circumstanțiază pregătirea și experiența profesională și semnifică o evaluare și o apreciere ce revin exclusiv Parlamentului. O situație similară se întâlnește și în privința condițiilor de numire a judecătorilor Curții Constituționale, sens în care se face referire la Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014. … 15.Având în vedere demnitățile deținute de domnul Alexandru Stănescu – acesta fiind deputat timp de două legislaturi, 2012-2016 și 2016-2020, și președinte, respectiv vicepreședinte al uneia dintre comisiile permanente ale Camerei Deputaților, perioadă în care acesta a fost inițiator și coinițiator al mai multor propuneri legislative și legi ce vizau aspecte privind domeniul agriculturii și conexe acestuia (spre exemplu: Legea nr. 130/2018 sau PL-x nr. 250/2014 – proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, aflat în procedură parlamentară), în speță sunt incidente dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă și în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege. Aceste atribuții presupun examinarea, amendarea conținutului inițiativelor legislative/proiectelor de lege și întocmirea rapoartelor care au avut ca obiect de reglementare atât domeniul agricol, cât și domenii conexe și pentru care au fost sesizate spre avizare sau coraportare alte comisii permanente, spre exemplu, Comisia pentru industrii și servicii. … 16.Complexitatea domeniului agriculturii, ca ramură a producției materiale, a economiei naționale, este determinată de rolul agriculturii în dezvoltarea economică și de particularitățile ei tehnice, economice și sociale, dar și de potențialul energetic, iar dezvoltarea acestui potențial energetic, de eficiență energetică, constituie centrul tuturor strategiilor internaționale de consolidare a politicilor agricole menite să sprijine părțile interesate publice și private din sectorul agricol să modernizeze agricultura. Cu privire la importanța biomasei provenite din agricultură, ca sursă de energie regenerabilă, se invocă Raportul special al Curții de Conturi Europene nr. 5/2018. Astfel, domeniul agriculturii devine deosebit de important în vederea includerii de măsuri de eficiență energetică, ANRE având și atribuția de a promova producerea de energie din surse regenerabile și cogenerare. Totodată, Legea nr. 123/2012 prevede cu titlu de obligativitate ca obiectivele activităților ANRE să se desfășoare pentru asigurarea dezvoltării economiei naționale și promovarea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie. În acest sens, este invocat art. 67 lit. f) din legea menționată. … 17.De asemenea, în susținerea celor afirmate mai sus se arată că, potrivit adeverinței eliberate de Societatea Agromec Bucinișu – S.A. din Bucinișu, județul Olt, cu nr. 1 din 7 ianuarie 2022, societatea a avut ca obiect principal de activitate producerea de cereale pentru industria alimentară și industria energetică. Producția a fost valorificată către societăți și companii naționale din industria energetică, conform datelor din evidența contabilă a societății. Având în vedere cele două adeverințe emise Societatea Agromec Bucinișu – S.A. din Bucinișu, județul Olt, care atestă atât experiența în domeniul specific de activitate, cât și experiența privind exercitarea unor funcții de conducere, rezultă că domnul Alexandru Stănescu a fost numit în funcție în mod legitim. … 18.Invocându-se Raportul ANRE pe anul 2019, titlul Tendințele eficienței energetice și politici în România, se concluzionează că agricultura, ca ramură de bază a economiei naționale, se afirmă ca un domeniu deosebit de complex în contextul actual al creșterii eficienței energiei din surse regenerabile, iar experiența domnului Alexandru Stănescu în administrație pe acest domeniu și demnitățile deținute demonstrează că sunt îndeplinite condițiile legale de numire în această funcție stabilite de art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007. … 19.În legătură cu rolul recunoscut documentelor întocmite de comisiile parlamentare, se fac referiri la Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012 și se concluzionează că în situația în care una ori mai multe comisii parlamentare nu își pot duce la îndeplinire activitatea, plenul fiecărei Camere sau plenul comun nu poate fi împiedicat să dezbată și să decidă în mod direct asupra problemelor care intră în atribuțiile sale. Ca urmare, plenul reunit al celor două Camere are competența exclusivă de a numi membrii Comitetului de reglementare.  … 20.Biroul permanent al Senatului apreciază că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționându-se, în acest sens, că procedura de numire a membrilor în Comitetul de reglementare al ANRE se desfășoară în conformitate cu art. 4 alin. (1)-(6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007. Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 49/2021 pe baza raportului comisiilor de specialitate în cadrul cărora a fost respectată procedura pentru numirea domnului Alexandru Stănescu în funcția de membru în Comitetul de reglementare al ANRE. Astfel, Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii din Senat s-au întrunit, în ședința comună din 14 decembrie 2021, să analizeze lista candidaților, CV-urile acestora și alte documente justificative ale îndeplinirii condițiilor legale în vederea nominalizării candidatului pentru funcția menționată. În urma dezbaterilor, comisiile de specialitate au propus ca domnul Alexandru Stănescu să fie numit în funcția de membru în Comitetul de reglementare al ANRE, potrivit art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, respectiv fiind îndeplinite condițiile legale, inclusiv cea obiectivă privind necesitatea deținerii de către candidat a unei experiențe în funcții de conducere de cel puțin 5 ani în domeniul energiei electrice, termice, al gazelor naturale sau în domenii conexe.  … 21.Se consideră că art. 4 alin. (3) din aceeași ordonanță, care face trimitere și la alin. (12) al aceluiași articol, reglementează o condiție cu caracter obiectiv, cea a experienței profesionale necesare pentru a avea acces la funcția de membru al Comitetului de reglementare al ANRE, și că comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere sunt îndrituite să interpreteze sistematic și să analizeze, pe fond, îndeplinirea condițiilor obiective de către candidați pe baza dosarelor depuse în vederea numirii. În acest sens, propunerea înaintată plenului de către comisiile de specialitate se întemeiază pe dispozițiile art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, iar din documentele depuse la dosarul de candidatură reiese faptul că domnul Alexandru Stănescu are studii superioare în domeniul tehnic, o vechime în muncă de 18 ani, iar perioada în care a deținut funcții de conducere într-un domeniu conex celui al domeniului energiei electrice, termice și al gazelor naturale depășește cu mult perioada de 5 ani prevăzută de art. 3 alin. (4) și art. 4 alin. (12) din ordonanța de urgență menționată și, mai mult, se cumulează cu perioada în care acesta a deținut funcții de conducere în cadrul Camerei Deputaților, în timpul mandatelor pe care le-a obținut. … 22.Cu privire la conținutul sintagmei „domenii conexe“ în care poate fi acumulată experiență relevantă, se fac referiri la Decizia Curții Constituționale nr. 24 din 22 ianuarie 2020 și se arată că domeniile conexe se pot identifica, în cazul de față, prin activități specifice celei de reglementare în domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale (elaborarea, aprobarea și monitorizarea aplicării normelor și măsurilor legislative proprii sectorului de activitate), prin activități specifice politicilor de mediu sau de concurență, de exemplu, politici necesar a fi aplicate în orice sector strategic al economiei naționale, sau prin activități auxiliare, secvențiale și cu caracter tehnic, prin care se realizează, efectiv, activitatea specifică domeniilor principale ale energiei electrice, termice și gazelor naturale. Se fac trimiteri și la Decizia Curții Constituționale nr. 21 din 16 ianuarie 2019, potrivit căreia Parlamentul, ca autoritate de numire, este singurul în măsură să aprecieze dacă anumite activități specifice desfășurate în cadrul mandatului de parlamentar corespund sau nu anumitor cerințe legale referitoare la vechimea dobândită într-un anumit domeniu de specialitate prevăzut de lege. … 23.La termenul de judecată fixat pentru data de 19 ianuarie 2022, Curtea a dispus amânarea începerii deliberărilor asupra cauzei pentru data de 23 februarie 2022, dată la care, constatând imposibilitatea constituirii cvorumului legal de ședință la acest termen, conform art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea cauzei pentru data de 16 martie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1,10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. … 25.Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1184 din 14 decembrie 2021, potrivit căreia: „Articol unic. – Domnul Stănescu Alexandru se numește, începând cu data de 21 decembrie 2021, în funcția de membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, pe locul devenit vacant prin demisia domnului Neacșu Marian din această funcție, pe durata rămasă a mandatului început la data de 23 iulie 2020, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 10/2020 privind numirea unui vicepreședinte și a doi membri în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 24 iunie 2020.“ … 26.Autorul sesizării invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii coroborate cu dispozițiile art. 4 alin. (3) și (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007. … 27.Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul obiectului, fiind vorba de o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cât și sub cel al titularilor dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților, sub semnătura liderului respectivului grup parlamentar. … 28.Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudența sa, Curtea a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudențială (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, sau Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). … 29.Prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate – ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. Mai mult, controlul actelor individuale ale Parlamentului este atât o chestiune care ține de statul de drept, cât și una care ține de drepturile omului. Ceea ce este important este faptul că procedura, nu neapărat fondul deciziei (de exemplu, ce persoană este numită pentru a ocupa o anumită funcție), trebuie să poată fi controlabilă în cadrul procedurii judiciare [a se vedea, în acest sens, Avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) nr. 685/2012, adoptat la cea de-a 93-a sa Sesiune Plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2012), pct. 21-23]. … 30.În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează numirea unui membru al Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (în continuare, ANRE), sesizarea fiind, sub acest aspect, admisibilă. … 31.Cu privire la instituțiile/autoritățile publice vizate de hotărârea parlamentară contestată care nu au rang constituțional, adică nu sunt prevăzute în cuprinsul Legii fundamentale, Curtea a stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, ea trebuie să vizeze aspecte procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012), criticile vizând, astfel, încălcarea unor valori, reguli sau principii constituționale expres menționate în Legea fundamentală. Cu alte cuvinte, dacă norma de referință este una de nivel constituțional, atunci sesizarea este de plano admisibilă; dacă, dimpotrivă, norma de referință utilizată în motivarea sesizării este de nivel infraconstituțional, atunci sesizarea având ca obiect o hotărâre parlamentară care vizează o autoritate/instituție publică fără rang constituțional este inadmisibilă. … 32.Având în vedere aceste considerente, Curtea a respins ca inadmisibile sesizări de neconstituționalitate în care autoritatea publică vizată de hotărârea Parlamentului României criticată nu era una de rang constituțional, iar criticile formulate erau formale, irelevante din punct de vedere constituțional. Astfel este, de exemplu, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013. În considerentele acestei decizii, Curtea a reținut că autoritatea publică vizată (Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară) nu este reglementată de Constituție, nefiind de rang constituțional, iar cât privește criticile formulate, în sensul că desemnarea membrilor respectivei autorități s-a realizat după criteriul apartenenței politice sau cel al sorginții propunerii politice a candidaților, Curtea a apreciat că invocarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție este pur formală, iar nu efectivă și relevantă din punct de vedere constituțional. … 33.Însă, în situația în care o hotărâre cu obiect de reglementare similar a fost criticată, prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, pentru încălcarea unor dispoziții exprese ale legii, aplicabile în cadrul procedurii de numire a membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, Curtea a observat că o atare critică este obiectivă în sine și privește conduita Parlamentului, că aceasta nu are caracter formal, ci este clar fundamentată sub aspectul temeiului juridic, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiție cu caracter obiectiv. Întrucât obligația generală de respectare a legilor, prevăzută de art. 1 alin. (5) din Constituție, se impune cu aceeași forță juridică tuturor subiectelor de drept, inclusiv Parlamentului, care, în respectiva cauză, a acționat în calitate de autoritate de numire, Curtea nu a putut reține cauza de inadmisibilitate stabilită în jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la faptul că în privința autorităților care nu sunt de rang constituțional nu poate fi invocată încălcarea unui act normativ cu valoare infraconstituțională. Acceptarea tezei contrare, cu consecința excluderii de la exercitarea controlului de constituționalitate a hotărârilor Parlamentului României date cu încălcarea dispozițiilor exprese ale legii, ar avea drept consecință plasarea organului reprezentativ suprem al poporului român – Parlamentul – deasupra legii și acceptarea ideii că tocmai autoritatea legitimată constituțional să adopte legile le poate încălca fără a putea fi în vreun fel sancționată. Or, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege (a se vedea Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21, și Decizia nr. 21 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 12 martie 2019). … 34.Față de toate cele statuate pe cale jurisprudențială, Curtea constată că prezenta sesizare îndeplinește condițiile de admisibilitate, inclusiv sub aspectele menționate mai sus, deoarece, deși Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 vizează o autoritate ce nu are rang constituțional – ANRE -, criticile formulate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție prezintă o reală relevanță constituțională și nu au caracter formal, pretinzând încălcarea unor texte legale ce reglementează condiții cu caracter obiectiv referitoare la numirea de către Parlament a membrilor Comitetului de reglementare al ANRE. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, aceste condiții cu caracter obiectiv pot face obiectul controlului de constituționalitate prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea, pe larg, Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21, sau Decizia nr. 847 din 18 noiembrie 2020, paragrafele 40-50). Așadar, criticile formulate au o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară, sesizarea fiind admisibilă. … 35.Curtea observă că art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 prezintă condițiile obiective, de fond pe care candidații la funcția de membru al Comitetului de reglementare al ANRE trebuie să le îndeplinească. Astfel, membrii Comitetului de reglementare trebuie să fie cetățeni români, cu domiciliul stabil în România, cu o bună reputație, cu studii superioare și pregătire profesională în domeniul tehnic, economic sau juridic, având o vechime în muncă de minimum 10 ani, precum și experiență de minimum 5 ani în funcții de conducere în instituții publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. … 36.Verificând actele existente la dosarul cauzei prin raportare la art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, Curtea constată că domnul Alexandru Stănescu este cetățean român, are domiciliul în România, are studii superioare în domeniul tehnic, are vechime în muncă de minimum 10 ani, însă nu îndeplinește condiția referitoare la experiența de minimum 5 ani în funcții de conducere în instituții publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. … 37.Această din urmă condiție de natură obiectivă și cuantificabilă permite cumularea experienței în funcții de conducere exercitate atât în cadrul instituțiilor publice centrale, cât și în cadrul companiilor, cu condiția ca acestea să activeze în domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. … 38.Raportat la această condiție de eligibilitate, Curtea reține că domnul Alexandru Stănescu a deținut calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților în perioada septembrie-decembrie 2016 și decembrie 2016-septembrie 2017 și de președinte al acestei comisii în perioada septembrie 2017-decembrie 2020. Cu alte cuvinte, a deținut funcții de conducere în cadrul comisiei antereferite aproximativ 4 ani și 4 luni. Potrivit art. 60 alin. (1) pct. 5 din Regulamentul Camerei Deputaților, aceasta este o comisie permanentă, ale cărei domenii de activitate sunt, în principal, „programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera inițiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăților și regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură și alimentație; servicii pentru agricultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară și silvicultură“. … 39.Prin urmare, deși funcțiile de vicepreședinte și președinte al unei comisii parlamentare lato sensu pot fi considerate ca fiind funcții de conducere în instituții publice centrale (a se vedea mutatis mutandis analiza Curții din Decizia nr. 24 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 20 mai 2020, paragrafele 77-82), domeniul în care au fost exercitate aceste calități nu concordă cu cel cerut de lege, astfel că nu pot fi luate în considerare pentru îndeplinirea condiției referitoare la experiența de minimum 5 ani în funcții de conducere în instituții publice centrale din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. … 40.Totodată, Curtea reține că experiența domnului Alexandru Stănescu acumulată în funcții de conducere exercitate în cadrul Societății Agromec Bucinișu – S.A. din Bucinișu, județul Olt, în perioada 1994-2012 nu poate fi considerată ca fiind în cadrul unei companii din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. Obiectul de activitate al acestei societăți este unul cu profil agricol și de comercializare a produselor, având următoarele coduri CAEN: 0111 [cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase], 0161 (activități auxiliare pentru producția vegetală), 4711 (comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun) și 4719 (comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare). Primele două coduri se subsumează Secțiunii A – Agricultură, silvicultură și pescuit, iar ultimele două, Secțiunii G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor din cadrul Clasificării activităților din economia națională – CAEN, clasificare aprobată prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 337/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 3 mai 2007. Or, „domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale“, sintagmă folosită în art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, se subsumează Secțiunii D – Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat din același ordin, iar codurile CAEN specifice nu se regăsesc în obiectul de activitate al Societății Agromec Bucinișu – S.A. din Bucinișu, județul Olt. … 41.Prin urmare, deși funcțiile de director general, manager, manager general în cadrul Societății Agromec Bucinișu – S.A. din Bucinișu, județul Olt, reprezintă funcții de conducere într-o companie, domeniul în care au fost exercitate aceste calități nu concordă cu cel cerut de lege, astfel că nu pot fi luate în considerare pentru îndeplinirea condiției referitoare la experiența de minimum 5 ani în funcții de conducere în companii din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale. … 42.În consecință, Curtea constată că domnul Alexandru Stănescu nu îndeplinește condiția referitoare la experiența de minimum 5 ani în funcții de conducere în instituții publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice și al gazelor naturale pentru a fi numit în funcția de membru al Comitetului de reglementare al ANRE. … 43.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) și al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Admite sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților și constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei este neconstituțională.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef delegat,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește