DECIZIA nr. 136 din 12 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la această ordonanță de urgență, ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, excepție ridicată de Societatea Playsys – S.R.L. cu sediul în Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.829/102/2015 al Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 995D/2017. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 10 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.829/102/2015, Tribunalul Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la această ordonanță de urgență, ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, excepție ridicată de Societatea Playsys – S.R.L., cu sediul în Târgu Mureș, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită, pe de o parte, obligarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc să soluționeze contestațiile formulate și, pe de altă parte, anularea unor decizii privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că așezarea justă a sarcinilor fiscale înseamnă „moralitate, rezonabilitate, proporționalitate, echilibru, egalitate, nediscriminare“. Or, este injust ca statul, care are monopolul asupra organizării jocurilor de noroc, să reglementeze activități creatoare de vicii pentru cetățenii săi, respectiv să dea drept de organizare unor firme private în schimbul unor taxe de licențiere și de autorizare, stimulând dezvoltarea acestui sector, iar apoi să instituie anumite taxe pe viciu. Se consideră, totodată, că taxa instituită prin prevederile criticate nu este nici rezonabilă, din punct de vedere moral și din punct de vedere economic, deoarece organizatorul de jocuri de noroc care a plătit taxa de licență și de autorizare este obligat să mai plătească o taxă pe viciu, context în care apreciază că aceasta nu își găsește nici rațiunile de proporționalitate, egalitate și echilibru. Cumularea celor două taxe, de licență și de autorizare, la care se mai adaugă cheltuielile necesare funcționării societății organizatoare de jocuri de noroc, are ca efect inhibarea jucătorilor și falimentarea societăților, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a înțeles să încadreze în categoria „viciilor“ doar aparatele de tip slot-machine, nu și celelalte jocuri de noroc. … 7.Tribunalul Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la posibilitatea statului de a reglementa taxe și impozite, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens mai arată că aplicarea unui tratament diferențiat jocurilor de noroc tip slot-machine în raport cu celelalte categorii de jocuri de noroc este justificată de potențialul acestora de a crea dependență, de riscul pe care acestea îl prezintă din această perspectivă pentru populație. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la această ordonanță de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Având în vedere însă motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate, modificările legislative aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 și prin Legea nr. 124/2015 în dinamica legislativă, precum și normele de tehnică legislativă cu privire la încorporarea prevederilor modificatoare în actele modificate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la această ordonanță de urgență, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, care au următorul cuprins:– Art. 14 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009: „(5) Taxele speciale ce trebuie reținute și/sau achitate de către organizatorii licențiați din domeniul jocurilor de noroc sunt prevăzute la pct. 4 [devenit pct. 3 ca urmare a modificărilor] din anexa la prezenta ordonanță de urgență.“; … – Pct. 3 lit. C.(i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009: „C.(i) Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare.“ Dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i), la care fac referire prevederile criticate, au următorul cuprins: (1)Jocurile de noroc se clasifică după cum urmează: […] e)jocurile tip slotmachine: – jocuri tradiționale – de trei tipuri, respectiv:(i)slot-machine dacă evenimentele sunt organizate în prezența fizică a participanților prin intermediul mașinilor, utilajelor și instalațiilor specifice, care vor fi operate în locații specializate în care se poate desfășura activitatea de jocuri de noroc, iar câștigul este nelimitat și depinde de hazard. …  …  … – Art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „(4) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slotmachine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.“ …  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt menționate prevederile constituționale ale art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în dinamica legislativă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, care constituie actul normativ principal în materia organizării și exploatării jocurilor de noroc, a suferit diferite modificări legislative. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 a fost modificată prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014. Prin art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 s-au adus modificări și completări punctului 4 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, anexă care se referă la „taxe speciale“, respectiv prin art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C. din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009] sa legiferat taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine [400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență]. Totodată, cu același prilej, prin art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, la art. 14 alOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009, după alin. (3), s-au introdus două noi alineate, alin. (4) și (5), care prevăd că „taxele pentru eliberarea licențelor de organizare a jocurilor de noroc și a autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc aferente jocurilor de noroc temporare definite la art. 10 alin. (1) lit. p) se plătesc de către operatorii economici organizatori, în avans, integral la acordarea licenței de organizare și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc temporare pe tipuri de activități“ [alin. (4) ], iar „taxele speciale ce trebuie reținute și/sau achitate de către organizatorii licențiați din domeniul jocurilor de noroc sunt prevăzute la pct. 4 din anexa la prezenta ordonanță de urgență“ [alin. (5)]. … 15.De asemenea, în virtutea prevederilor constituționale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanțe de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2015, care a reglementat mai multe aspecte, printre care și adoptarea unei noi anexe cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, prevăzându-se la pct. 3 – Taxe speciale […] C. (i) că „Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“. … 16.Din evaluarea cadrului legislativ prezentat, Curtea reține că atât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, cât și prin art. II dinLegea nr. 124/2015 s-a prevăzut o situație tranzitorie la momentul intrării în vigoare a acestor acte normative pentru operatorii jocurilor de noroc licențiați. Astfel, operatorii economici care dețin licență de organizare și autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a acestor norme, și care nu doresc continuarea activității în noile condiții, pot desfășura această activitate până la data expirării autorizațiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, precum și a unor anumite condiții prevăzute de lege. De asemenea, potrivit art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, de la data intrării în vigoare a acestei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum sunt definiți la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației. … 17.În acest context, Curtea constată că soluția legislativă criticată în prezenta cauză a mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 206 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 4 octombrie 2017, și Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 18.Cu acel prilej, Curtea a observat că în materia jocurilor de noroc trebuie luată în considerare jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE [actualul art. 56 din TFUE]. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia în domeniul reglementării jocurilor de noroc statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul european (a se vedea Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012). … 19.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a observat că aceasta este neîntemeiată, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale menționate, întrucât cetățenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și de operatorii economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală. … 20.În acest context, Curtea a reiterat faptul că statul, in concreto Guvernul, acționând în calitate de legiuitor delegat, dar și Parlamentul, are o marjă largă de apreciere în ceea ce privește reglementarea jocurilor de noroc, iar impunerea unor taxe, precum este cea criticată în speța de față, se circumscrie acestor statuări, mai ales că organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României, potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, constituie monopol de stat. Prin urmare, legislația în materie servește intereselor statului în vederea întăririi securității sociale și a ordinii de drept. … 21.Cu privire la susținerea potrivit căreia prevederile criticate instituie o discriminare, prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale, ca urmare a faptului că nu cad sub incidența acestora și ceilalți organizatori de alt tip de jocuri, Curtea a observat că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor situații egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Or, nu este cazul în privința reglementărilor criticate în speța de față, deoarece acestea nu trebuie privite în mod izolat, ci trebuie avută în vedere întreaga legislație în materia jocurilor de noroc, respectiv atât aspectele particulare ale fiecărui tip de joc de noroc, cât și aspectele generale. … 22.Față de cele prezentate, precum și față de considerentele de principiu reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa și reiterate, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015, paragraful 18, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni, Curtea constată că prevederile criticate îndeplinesc cerințele constituționale cuprinse în prevederile invocate în susținerea excepției. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Playsys – S.R.L. cu sediul în Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.829/102/2015 al Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 14 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și ale pct. 3 lit. C.(i) din anexa la această ordonanță de urgență, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește