DECIZIA nr. 134 din 7 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Piraeus Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 16.333/318/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.411D/2018. ... 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.412D/2018, nr. 1.413D/2018, nr. 1.414D/2018 și nr. 1.651D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Piraeus Bank România - S.A. din București, de Societatea Sensiblu - S.R.L. din Mogoșoaia, județul Ilfov, de Mădălin Călinoiu și de Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din București în dosarele nr. 3.684/318/2016, nr. 16.018/225/2016, nr. 22.556/215/2016 și nr. 13.246/318/2015 ale Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 1.586D/2018 și nr. 1.587D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă și a Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, excepție ridicată de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București, de Credit Europe Bank N.V. din Amsterdam, Olanda, și Credit Europe Bank (România) - S.A. din București în dosarele nr. 4.471/325/2015* și nr. 7.450/30/2016 ale Curții de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă, precum și în Dosarul nr. 2.060D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă privitor la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în limitele de aplicabilitate stabilite prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Annamaria Krecz și Marius Iosif Krecz în Dosarul nr. 4.478/271/2015 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă. ... 4.->La apelul nominal se prezintă în Dosarul nr. 1.413D/2018, pentru partea Sensiblu - S.R.L. din Mogoșoaia, județul Ilfov, domnul avocat Mihai Rapcea din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar în Dosarul nr. 1.651D/2018, pentru partea Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din București, doamna consilier juridic Ana Loredana Fotin, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Annamaria Krecz și Iosif Marius Krecz au depus o cerere prin care arată că susțin excepția de neconstituționalitate, solicitând judecarea cauzei și în lipsă. ... 6.->Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.412D/2018, nr. 1.413D/2018, nr. 1.414D/2018, nr. 1.586D/2018, nr. 1.587D/2018, nr. 1.651D/2018 și nr. 2.060D/2018 la Dosarul nr. 1.411D/2018. ... 7.Atât părțile prezente, cât și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.412D/2018, nr. 1.413D/2018, nr. 1.414D/2018, nr. 1.586D/2018, nr. 1.587D/2018, nr. 1.651D/2018 și nr. 2.060D/2018 la Dosarul nr. 1.411D/2018, care este primul înregistrat. ... 8.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Societății Sensiblu - S.R.L. din Mogoșoaia, județul Ilfov, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a luat în considerare Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 atunci când a pronunțat Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018. ... 9.În continuare, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Societății Raiffeisen Bank - S.A. din București, care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat deja prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018. Se mai arată că, dacă există aspecte noi care nu au fost reținute în această decizie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. ... 10.->Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018. ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin încheierile din 6 septembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 16.333/318/2015, nr. 3.684/318/2016, nr. 16.018/225/2016 și nr. 22.556/215/2016, și Încheierea din 3 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.246/318/2015, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă. … 12.Prin încheierile din 9 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 4.471/325/2015* și nr. 7.450/30/2016, Curtea de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă și a Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 13.Prin Încheierea din 20 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.478/271/2015, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă privitor la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în limitele de aplicabilitate stabilite prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 14.Excepția a fost invocată de Societatea Piraeus Bank România – S.A. din București, de Societatea Sensiblu – S.R.L. din Mogoșoaia, județul Ilfov, de Mădălin Călinoiu, de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. din București, de Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București, Credit Europe Bank N.V. din Amsterdam, Olanda, Credit Europe Bank (România) – S.A. din București, precum și de Krecz Annamaria și Krecz Marius Iosif în dosare având ca obiect soluționarea recursurilor declarate împotriva unor hotărâri pronunțate de instanțele de fond. … 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, cu efect obligatoriu pentru instanțele judecătorești, că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituție, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017). Decizia este obligatorie pentru instanțele judecătorești, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 16.Interpretând dispozițiile legale ale art. 27, ale art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, rezultă că hotărârile pronunțate cu privire la cereri evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv (500.000 lei) inițiate înainte de publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 nu pot fi atacate cu recurs. … 17.Or, prin instituirea unui prag valoric, dispozițiile legale a căror constituționalitate o critică impun ca numai o parte a cererilor evaluabile în bani, respectiv cele care depășesc pragul respectiv, să poată fi atacate cu recurs. Așadar, legiuitorul clasifică cererile evaluabile în bani în cereri de o mică sau mai mare însemnătate, criteriu care nu are un fundament obiectiv și rațional, întrucât complexitatea unor cauze nu depinde de valoarea acestora, ci de problema de drept dedusă judecății. … 18.Constituția consacră o protecție egală a drepturilor, intereselor și libertăților cetățenilor, indiferent de caracteristicile ori particularitățile acestora; prin urmare, prin pragul impus se produce o discriminare între persoanele care au pretenții ce depășesc un anumit cuantum și persoanele care supun judecății cereri de o valoare redusă, fără a se ține cont de gradul de dificultate și de complexitate al cauzelor. … 19.Însă, în instituirea unui prag valoric pentru accesul la recurs, singura justificare invocată de legiuitor a fost lipsa de logistică la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acest argument nu poate reprezenta un motiv obiectiv care să justifice o asemenea măsură, iar faptul că recursul este o cale de atac extraordinară nu conduce la transformarea acestei căi într-una excepțională. … 20.Așadar, atât timp cât recursul este reglementat de lege lata, statul este obligat să asigure egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea acestei căi de atac, chiar dacă este una extraordinară, și nu poate limita accesul la aceasta fără a avea o justificare serioasă și obiectivă ori să excludă de la acest remediu procesual o categorie de persoane. … 21.Interpretarea dată art. 27 din Codul de procedură civilă, conform căreia Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 este aplicabilă doar proceselor născute ulterior publicării acesteia, ar genera aplicarea discriminatorie a deciziei în dosarele în care excepția a fost invocată (dosare inițiate anterior publicării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017), iar nu și în alte dosare aflate în aceeași situație, în care nu s-a putut invoca excepția de neconstituționalitate a textelor legale ce reglementează pragul în cazul recursului. … 22.În condițiile în care Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 s-a aplicat în alte dosare începute anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, este firesc ca decizia de neconstituționalitate să se aplice și în dosarele inițiate anterior datei publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României. … 23.În consecință, textele criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât restricționează accesul la calea de atac a recursului în funcție de valoarea pretenției deduse judecății și pune diferite categorii de cetățeni în situații discriminatorii. … 24.Exercitarea căii de atac extraordinare a recursului reprezintă o componentă a accesului liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție. Măsura restrictivă a pragului valoric este vădit disproporționată față de obiectivul urmărit (acela de a nu bloca activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție), transformând dreptul la recurs într-un drept iluzoriu, nerealizabil. Mai mult, prin instituirea pragului valoric drept condiție pentru exercitarea recursului se creează o premisă pentru perpetuarea unei practici neunitare la nivel național, întrucât poate genera soluții diferite ale cererilor cu o valoare sub prag (soluționate în apel de tribunale sau curți de apel) și care nu vor fi cenzurate de Înalta Curte de Casație și Justiție. … 25.Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, textul de lege nu instituie un tratament diferit pentru situații similare. Se arată că motivele invocate vizează interpretarea dată textului de lege de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, nicidecum vreo critică efectivă privind neconstituționalitatea textului de lege raportat la cele două texte din Constituție. … 26.Curtea de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Aceasta arată că eventuala critică de neconstituționalitate a Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excedează limitelor de competență ale Curții Constituționale, care poate statua, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, numai asupra unor legi sau ordonanțe ori asupra unor dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare. … 27.O decizie interpretativă pronunțată de instanța supremă în procedura prealabilă de dezlegare a unor chestiuni de drept, chiar dacă pentru instanțele de judecată are efecte similare unui act normativ, fiind obligatorie conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, rămâne totuși o hotărâre judecătorească de interpretare a legii, neputând fi asimilată unei norme dintr-o lege sau dintr-o ordonanță, cel puțin din cauza organismului de la care provine și care nu are atribuții legislative, ci jurisdicționale, astfel că deciziile sale nu pot fi asimilate legilor și nici celorlalte acte normative cu forță juridică inferioară. … 28.Cât privește conținutul art. 27 din Codul de procedură civilă, instanța apreciază ca acesta nu încalcă niciun text din Constituție. Textul este inclus în titlul preliminar al Codului de procedură civilă la capitolul III – „Aplicarea legii de procedură civilă“, iar conținutul său are rolul de a asigura caracterul echitabil și predictibil al procedurii, deoarece stabilește, în completarea normelor anterioare de la art. 25-26 din Codul de procedură civilă, că, indiferent de modificările aduse legii de procedură în timpul desfășurării procesului civil, hotărârea dată de instanță rămâne supusă căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul, în acord cu principiul previzibilității care trebuie să se regăsească și în modul de desfășurare a proceselor civile. … 29.De altfel, se poate constata că se invocă critici exclusiv cu privire la modul de interpretare și aplicare a acestuia prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fără a aduce nicio critică de natură concretă legată de conținutul intrinsec al acestui principiu de procedură înscris în art. 27 din Codul de procedură civilă prin raportare la textele constituționale invocate în susținerea excepției. … 30.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 31.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 32.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 33.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 34.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă și Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv art. 27 din Codul de procedură civilă privitor la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în limitele de aplicabilitate stabilite prin Decizia nr. 52/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Din examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:– Art. 27 din Codul de procedură civilă: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“ …  … 35.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție ale art. 1 alin. (3) și (4) privind statul de drept și principiul separației puterilor în stat și alin. (5) privind respectarea Constituției și a legii, a securității raporturilor juridice, precum și calitatea legii, art. 4 privind nediscriminarea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 30 alin. (6) privind libertatea de exprimare, art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ, art. 124 alin. (1)-(3) privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1)-(4) privind instanțele judecătorești, art. 129 privind căile de atac, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și ale art. 147 alin. (1) și (4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. … 36.Analizând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea reține că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanța supremă, sunt neconstituționale. … 37.Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a reținut că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.  … 38.Curtea a mai reținut că aceste prevederi constituționale, coroborate cu cele cuprinse în art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, instituie o regulă de aplicare în timp a normelor legale constatate neconstituționale, regulă care se aplică în mod prioritar, dată fiind forța juridică superioară a normei constituționale în raport cu normele generale de drept tranzitoriu cuprinse în acte normative cu forță juridică inferioară (în speță, Codul de procedură civilă), în acord cu principiul supremației Legii fundamentale cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție.  … 39.Totodată, Curtea a mai reținut că interpretarea dată prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, de către instanța supremă este contrară și jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la efectele de ordin constituțional ale deciziilor sale. Prin urmare, Curtea a reținut că incidența efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, la momentul publicării acesteia – cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile, este în acord cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, dispoziții constituționale pe care se întemeiază expresia obligativității erga omnes a interpretării și soluției pronunțate de instanța de contencios constituțional, care implică obligația constituțională a tuturor autorităților de a aplica întocmai deciziile Curții la situațiile concrete în care normele constatate neconstituționale au incidență (a se vedea și Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016).  … 40.Invocând jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 61, Curtea a reținut că art. 147 din Constituție este, în privința normelor procedurale, de imediată aplicare, având caracter sancționator. Astfel, în interpretarea acestui text constituțional, raportat la normele de procedură civilă, Curtea a constatat că acesta se aplică atât situațiilor pendinte, cât și celor ce se vor naște în viitor, sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție neputând fi condiționată de faptul că procesul civil a fost pornit anterior sau ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. Curtea a mai reținut că, prin interpretarea dată normei legale criticate de către instanța supremă, prin hotărârea prealabilă pronunțată, contrar celor statuate printr-o decizie a Curții Constituționale, Înalta Curte a procedat într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care aceasta trebuie să dea dovadă față de jurisprudența instanței constituționale, a cărei respectare constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept (a se vedea Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, paragraful 50). De aceea, interpretarea dată de instanța supremă textelor de lege criticate, care este în mod expres contrară considerentului nr. 32 al Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, referitoare la efectele deciziei de constatare a neconstituționalității, este de natură a contraveni efectelor de ordin constituțional ale deciziilor Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme legale, iar o înlăturare a acestor efecte, în cauzele deduse soluționării instanțelor de judecată, echivalează cu nerespectarea principiului constituțional al valorii obligatorii și opozabilității erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, consacrată de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. … 41.De asemenea, Curtea a mai reținut că, având în vedere că decizia de constatare a neconstituționalității face parte, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din ordinea juridică normativă, realizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unui control de constituționalitate implicit al efectelor acestei decizii, prin raportare la alte norme constituționale incidente, în speță principiul neretroactivității legii civile, echivalează cu încălcarea competenței specifice exclusive a instanței de contencios constituțional, reglementată în art. 146 din Legea fundamentală. În acest sens, așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora. … 42.În concluzie, Curtea a reținut că, în ceea ce privește efectele constatării ca neconstituționale a unei soluții legislative cuprinse într-o normă de procedură, respectiv sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, cuprinsă în dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, nu devin incidente prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Hotărârile rămân supuse căilor de atac (…) prevăzute de legea sub care a început procesul“, dat fiind faptul că, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, anterior citată, paragraful 63, neconstituționalitatea este o sancțiune de drept constituțional care se aplică imediat situațiilor pendinte. Astfel, nu se poate ajunge la concluzia că decizia Curții s-ar aplica numai proceselor pornite după publicarea sa, caz în care, în mod evident, hotărârea susceptibilă a fi recurată este pronunțată după publicarea deciziei. Prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă constituie o normă de procedură de natură legală și nu pot restrânge sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție. Acceptarea unei asemenea teze ar echivala cu prevalența unei norme legale față de una de rang constituțional și s-ar înfrânge în mod indirect efectul imediat și general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale. Or, într-un stat de drept, toate autoritățile publice, atât în aplicarea, cât și în interpretarea normelor infraconstituționale, trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale, din moment ce acestea materializează și explicitează exigențele Constituției. … 43.Prin Decizia Curții Constituționale nr. 874/2018, paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea paragraful 28 din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017). … 44.În concluzie, în prezenta cauză, față de data invocării prezentelor excepții de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.  … 45.Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 46.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Societatea Piraeus Bank România – S.A. din București în dosarele nr. 16.333/318/2015 și nr. 3.684/318/2016 ale Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, de Societatea Sensiblu – S.R.L. din Mogoșoaia, județul Ilfov, în Dosarul nr. 16.018/225/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, de Mădălin Călinoiu în Dosarul nr. 22.556/215/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. din București în Dosarul nr. 13.246/318/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, de Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București, Credit Europe Bank N.V. din Amsterdam, Olanda, și Credit Europe Bank (România) – S.A. din București în dosarele nr. 4.471/325/2015* și nr. 7.450/30/2016 ale Curții de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă, precum și de Krecz Annamaria și Krecz Marius Iosif în Dosarul nr. 4.478/271/2015 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă, Curții de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă și Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2019.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer DORNEANU->
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește