DECIZIA nr. 132 din 7 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Daniela Aurelia Vlăduți (fostă Diaconescu) în Dosarul nr. 13.846/215/2016 al Judecătoriei Novaci și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.000D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Constantin Mândruleanu a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.283D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Lenuța Apopei și Toader Apopei în Dosarul nr. 4.582/305/2018 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe. … 5.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Având în vedere obiectul identic al excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 2.283D/2018 la Dosarul nr. 2.000D/2017. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.283D/2018 la Dosarul nr. 2.000D/2017, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate, prin Decizia nr. 29 din 25 ianuarie 2005. În ceea ce privește aspectele de fapt menționate de autorii excepției de neconstituționalitate, se arată că respectivele critici trebuie să fie respinse ca inadmisibile. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 17 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.846/215/2016, Judecătoria Novaci a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Daniela Aurelia Vlăduți (fostă Diaconescu) într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 10.Prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.582/305/2018, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Lenuța Apopei și Toader Apopei într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și protecția proprietății private, întrucât creditorul care are o garanție imobiliară constituită de comun acord cu debitorul nu își poate adjudeca la licitație imobilul, pentru a-și satisface creanța, la un preț mai mic de 75% din prețul la care a fost evaluat imobilul, plătind o sumă cu mult mai mare decât valoarea creanței, în vreme ce terții participanți la licitație pot să își adjudece bunul la un preț derizoriu, chiar inferior cuantumului creanței, fiind astfel favorizați. … 12.Modul de redactare a acestui text, defectuos, creează, pe de o parte, o discriminare între creditori și alți terți participanți la licitație, iar, pe de altă parte, textul în varianta respectivă deschide o portiță legală unor persoane de rea-credință, speculative, să adjudece bunurile urmărite la prețuri derizorii, existând, în acest sens, în practică, suficiente dovezi în sensul trucării licitațiilor. … 13.Printr-o asemenea măsură, precum aceea instituită de articolul contestat, se produce, pe de o parte, o ingerință în dreptul garantat, dar și o discriminare pe criteriul vânzării la licitație publică. Astfel, această procedură creează în detrimentul celui ce are mai mare nevoie de protecție o stare de împovărare financiară exagerată prin imposibilitatea de stingere a creanțelor pe care le are, prin vânzarea bunurilor cu care a garantat. … 14.Se apreciază că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale, întrucât debitorii sunt prejudiciați prin scoaterea la licitație a imobilului lor pe baza unei evaluări depășite de evoluția pieței imobiliare, evaluare la elaborarea căreia, de altfel, nu au fost invitați să participe. Din această cauză nu au fost nici în măsură să se apere. Dispozițiile legale criticate permit vânzarea imobilului la un preț derizoriu, debitorii fiind ținuți, în continuare, să plătească restul debitului neacoperit. … 15.Judecătoria Novaci, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Judecătoria Sfântu Gheorghe, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Se susține că în literatura de specialitate s-a arătat în mod întemeiat că dispozițiile art. 509 din Codul de procedură civilă din 1865, în privința manierei de valorificare la licitație a imobilelor, au, pe de o parte, limite minimale imperative, în interesul debitorului și al creditorilor chirografari sau de rang inferior, iar, pe de altă parte, lasă la dispoziția creditorilor ca, numai în cazul acordului tuturor acestora, să solicite cu succes a se deroga de la condițiile art. 509 cu privire la respectarea limitelor minimale imperative. … 19.Se mai arată că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că modul de redactare a textului art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă este unul „defectuos“, deschizând „o portiță legală unor persoane de rea-credință, speculative, să adjudece bunurile urmărite la prețuri derizorii“. Or, o astfel de motivare conduce la respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, este menționată Decizia Curții Constituționale nr. 324 din 10 martie 2011. … 20.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Se arată că, în cauză, este pusă în discuție o problemă de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 509 alin. (5) din Codul de procedură civilă din 1865, ceea ce nu reprezintă o problemă de constituționalitate, aplicarea și interpretarea legii excedând competenței Curții Constituționale. … 21.Mai mult, se arată că prin Decizia nr. 296 din 1 martie 2011, Curtea Constituțională a reținut că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. … 22.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 24.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, care ce au următorul conținut: „În cazul în care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicație în condițiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația.“ … 25.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să își producă efecte juridice în cauza de față. … 26.În opinia autorilor excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției. … 27.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia arată că debitorii supuși executării silite prin vânzarea bunurilor lor prin licitație publică sunt discriminați, în practică ajungându-se la vânzarea bunurilor lor la un preț derizoriu. Astfel, se sugerează că, indirect, creditorii își adjudecă aceste bunuri la un preț foarte mic pentru că fie folosesc interpuși, fie instanțele acceptă rapoarte de evaluare neactualizate la data licitației. Se apreciază că există o discriminare pentru că debitorii nu își pot adjudeca bunul supus procedurii de licitare [art. 507 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 interzicându-le expres acest lucru]. … 28.Curtea reține că susținerile potrivit cărora creditorii își adjudecă aceste bunuri la un preț foarte mic, pentru că fie folosesc interpuși, fie instanțele acceptă rapoarte de evaluare neactualizate la data licitației, țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța judecătorească, aspecte ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. … 29.În ceea ce privește susținerea potrivit căreia legea instituie o discriminare prin faptul că debitorii nu își pot adjudeca bunul supus procedurii de licitare direct sau prin interpuși, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Legiuitorul a stabilit anumite reglementări cu caracter special în ceea ce privește participarea debitorului/creditorului la licitația propriuzisă. Astfel, art. 507 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 prevede că debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane, iar la art. 510 alin. 2 din același cod că, în toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienți nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preț mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Aceste dispoziții au fost instituite pentru a preveni fraudarea intereselor debitorilor, respectiv ale creditorilor. … 30.Art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 prevede o etapă, cea finală, din cadrul procedurii de licitație, care apare ca o soluție specială în cazul în care nu se obține prețul dorit și numai după parcurgerea celorlalte etape prevăzute de lege. Astfel, dispoziția legală criticată se justifică prin faptul că odată declanșată procedura executării silite, înseamnă că debitorul a refuzat să își execute de bună voie obligațiile cuprinse în titlul executoriu, iar creditorului trebuie să i se asigure dreptul/posibilitatea de a-și realiza creanța. … 31.Legiuitorul a prevăzut că nici creditorul nu își poate adjudeca bunul direct sau prin interpuși la o valoare mai mică de 75% din valoarea bunului, protejând, astfel, interesele debitorului. În aceste condiții, prețul oferit de creditorul adjudecatar trebuie să fie real și serios, iar nu derizoriu, pentru că altfel s-ar ajunge la o fraudare a debitorului. … 32.Însă, situația debitorului urmărit este diferită atât de situația creditorului adjudecatar, cât și de situația terțului adjudecatar. În jurisprudența sa, Curtea a reținut principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetățenilor nu înseamnă uniformitate; încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea în acest sens Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001, sau Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002). … 33.Debitorul este o persoană care nu și-a respectat obligațiile înscrise într-un titlu executoriu, iar legiuitorul a instituit dispozițiile legale criticate în scopul satisfacerii interesului creditorului și pentru a preveni stingerea creanțelor într-o modalitate alternativă lăsată la îndemâna debitorului, care ar echivala cu fraudarea intereselor creditorului, dar și cu respectarea, în limita posibilului, a intereselor debitorului urmărit. … 34.Pentru aceleași argumente, Curtea constată că nu poate reține nici încălcarea art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constituție. De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiție nu sunt incidente în cauză. … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela Aurelia Vlăduți (fostă Diaconescu) în Dosarul nr. 13.846/215/2016 al Judecătoriei Novaci și de Lenuța Apopei și Toader Apopei în Dosarul nr. 4.582/305/2018 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe și constată că prevederile art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Novaci și Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește