DECIZIA nr. 132 din 10 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 91 alin. (4) lit. a) și ale art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Societatea Delta-Rom Agriculture – S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 1.660/88/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.854D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul Liviu Păncescu, avocat în cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Tulcea, prin Consiliul Județean Tulcea. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Tulcea, prin Consiliul Județean Tulcea, a transmis la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarei excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Susține, în esență, că, pentru a nu încălca prevederile art. 120 și 121 din Constituție, prevederile legale criticate trebuie interpretate în sensul că, în cazul rezilierii unui contract de concesiune, este necesară o hotărâre a consiliului județean. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, precizând că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează completarea prevederilor legale ce formează obiectul excepției, ceea ce excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența legiuitorului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 3 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.660/88/2016, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 91 alin. (4) lit. a) și ale art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Societatea Delta-Rom Agriculture – S.R.L. din Tulcea într-o cauză având obiect rezilierea unui contract de concesiune. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că pentru încetarea unui contract de concesiune pe calea rezilierii convenționale sau judiciare nu ar fi necesară luarea unei decizii de către consiliul județean care a hotărât în for decizional concesionarea, respectiv nu ar fi necesară respectarea principiului simetriei formelor, și se permite ca decizia încetării unui contract de concesiune să fie luată direct de președintele consiliului județean, iar nu de organul reprezentativ. Se arată că, în sens constituțional, realizarea serviciilor publice de interes județean este coordonată de consiliile județene. Din moment ce gestionarea patrimoniului județean, inclusiv a terenurilor, intră în sfera serviciilor publice, rezultă că deciziile privind patrimoniul județului pot fi luate exclusiv de consiliile județene; în caz contrar s-ar încălca principiile autonomiei locale și deconcentrării. Cu toate acestea, gestionarea bunurilor publice nu se restrânge doar la decizia de a concesiona un anumit teren, ci include întregul drept de dispoziție contractuală, respectiv încheierea, modificarea și încetarea contractului. Din moment ce consiliul județean decide concesionarea bunurilor aflate în domeniul public de interes județean, același organism reprezentativ este în măsură să decidă și încetarea concesiunii, o astfel de decizie neputând fi luată în condiții diferite de cea simetric opusă. … 8.În susținerea criticii de neconstituționalitate se arată că gestionarea liberă a bunurilor aflate în domeniul public de interes județean reprezintă unul dintre mijloacele de manifestare a autonomiei locale. Dacă decizia de încetare a unei concesiuni (ca măsură de gestionare a patrimoniului județului) este luată de altă autoritate decât cea prevăzută de art. 122 din Constituție, atunci principiul autonomiei locale este încălcat, iar consiliul județean nu funcționează potrivit prevederilor Constituției. … 9.În consecință, prevederile legale sus-menționate sunt neconstituționale, întrucât prevăd că manifestarea de voință a consiliului județean la încheierea unui contract de concesiune se va exprima sub forma unei hotărâri a consiliului județean adoptate cu cvorumul și majoritatea prevăzute de lege, însă nu prevăd care este forma de exteriorizare a voinței consiliului județean atunci când decide încetarea unilaterală sau rezilierea unui contract de concesiune sau dacă o astfel de manifestare de voință poate aparține unui singur membru al consiliului județean. Din pricina acestei lacune legislative, în prezenta cauză, prima instanță a apreciat că pentru încetarea unui contract de concesiune nu ar fi necesară adoptarea unui hotărâri de către consiliul județean cu cvorumul și majoritatea prevăzute de lege. Or, în contextul în care prevederile legale în discuție ar crea un regim juridic diferențiat pentru modificarea și încetarea contractelor de concesiune, față de încheierea acestora, aceste prevederi ar fi neconstituționale, întrucât ar încălca principiile de bază ale funcționării administrației publice locale. Din această perspectivă, în măsura în care prevederile de lege criticate obligă numai ca încheierea contractului să fie decisă de consiliul județean, iar nu și încetarea acestuia, ele nu se supun rigorilor constituționale. … 10.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Reține că prin criticile aduse prevederilor art. 91 alin. (4) lit. a) și ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 nu se invocă aspecte de neconstituționalitate, ci omisiuni din acte normative, vidul legislativ neputând fi înlăturat pe calea excepției de neconstituționalitate. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, susținerile avocatului autoarei excepției, notele scrise depuse la dosar de partea Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Tulcea, prin Consiliul Județean Tulcea, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 91 alin. (4) lit. a) și ale art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. … 15.Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, prevederile art. 91 și ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 91 alin. (4) lit. a) și ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, urmează a se reține ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul cuprins:– Art. 91 alin. (4) lit. a):În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul județean:a)hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes județean, în condițiile legii;“ …  … – Art. 123 alin. (1): „(1) Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.“ …  … 16.În opinia autoarei excepției, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 120 referitoare la principiile de bază ale administrației publice locale și în art. 122 privind consiliul județean. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată de autoarea excepției, recurenta pârâtă Societatea Delta-Rom Agriculture – S.R.L. din Tulcea, într-o cauză având ca obiect cererea de constatare a rezilierii de drept a unui contract de concesiune, intervenită potrivit pactului comisoriu de grad IV, stabilit de comun acord de către părți în art. 22 din contractul de concesiune, și obligarea pârâtului concesionar la predarea către concedent a bunurilor care au constituit obiectul concesionării. Prin Sentința civilă nr. 2.092 din 29 noiembrie 2017, Tribunalul Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea Unității Administrativ-Teritoriale Județul Tulcea, prin Consiliul Județean Tulcea, și a constatat rezilierea de plin drept a Contractului de concesiune nr. 166 din 1 aprilie 1999, încheiat între Consiliul Județean Tulcea și S.C. Delta Agriculture – S.R.L. din Tulcea, obligând pârâta concesionară la predarea către concedent a bunurilor care au constituit obiectul concesionării. Împotriva acestei sentințe, autoarea excepției a formulat recurs, iar prin Decizia civilă nr. 898/2019/CA din 5 iulie 2019, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins recursul ca nefondat. … 18.În continuare, Curtea reține că prevederile art. 91 alin. (4) lit. a) și ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 acordă consiliului județean atribuția de a decide cu privire la concesionarea bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale. Or, întrucât în cauză nu s-a ridicat problema concesionării unui bun proprietate publică a județului, ci se solicită instanței judecătorești să constate rezilierea de plin drept a Contractului de concesiune nr. 166 din 1 iulie 1999, încheiat între Consiliul Județean Tulcea și S.C. Delta-Rom Agriculture – S.R.L. din Tulcea, prevederile legale invocate nu au nicio incidență în privința soluționării cauzei. … 19.În același sens, Curtea observă că, în cauză, prin Sentința civilă nr. 2.092 din 29 noiembrie 2017, Tribunalul Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal a reținut că, din examinarea dispozițiilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor și a Hotărârii Guvernului nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, acte normative în vigoare la momentul încheierii contractului de concesiune, se poate observa că legea obligă consiliile locale să procedeze la adoptarea de hotărâri doar de aprobare a concesiunii, nu de reziliere a contractelor de concesiune. De asemenea, instanța judecătorească precizează că prevederile art. 123, art. 91 alin. (4) „lit. b)“ [în realitate, lit. a)] și art. 39-44 din Legea nr. 215/2001 cuprind reglementări care nu susțin cele afirmate de pârâtă (referitoare la lipsa unei hotărâri a consiliului județean de aprobare a rezilierii contractului de concesiune) și care nu dispun rezilierea prin hotărâre a consiliului județean, ci au în vedere alte situații. … 20.În consecință, instanța judecătorească a reținut că nu există un temei legal care să impună adoptarea unei hotărâri prin care forul deliberativ – consiliul județean să aprobe rezilierea contractului, în acest sens fiind actele normative aplicabile care reglementează atribuțiile administrației publice locale în materia concesiunii bunurilor proprietate publică. În același sens sunt și considerentele reținute de instanța de control judiciar. … 21.Cu privire la condiția de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluționarea cauzei“ în cazul excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a statuat că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le stabilesc dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014). Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea constată că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate nu îndeplinesc condiția de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluționarea cauzei“ prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi legale este inadmisibilă. … 22.În același timp, analizând criticile formulate de autoarea excepției, Curtea constată că acestea vizează, în realitate, operațiuni de interpretare și aplicare a reglementărilor legale referitoare la regimul juridic al concesionării bunurilor proprietate publică, atribuțiile consiliului județean și ale președintelui consiliului județean și la raporturile juridice dintre aceste autorități ale administrației publice în materia încheierii, executării și încetării contractelor de concesiune a bunurilor proprietate publică, operațiuni a căror realizare revine instanței judecătorești. Prin urmare, și sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 91 alin. (4) lit. a) și ale art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Societatea Delta-Rom Agriculture – S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 1.660/88/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește