DECIZIA nr. 131 din 10 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Cornel Salamaha în Dosarul nr. 2.756/86/2018 al Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.824D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Ovidiu Liviu Donțu, avocat în cadrul Baroului Suceava, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Instituția Prefectului Județului Botoșani. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Susține că încetarea de drept a mandatului de primar, înainte de termen, apare ca justificată în cazul săvârșirii unor infracțiuni în legătură cu serviciul, dar este nejustificată în cazul săvârșirii unor infracțiuni care nu relevă o asemenea legătură, cum sunt cele referitoare la încălcarea regimului circulației pe drumurile publice. Invocă, în acest sens, încălcarea principiului proporționalității și aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 1 iulie 2008, pronunțată în Cauza Calmanovici împotriva României. De asemenea, susține că autorul excepției nu a beneficiat de dreptul de acces liber la justiție și de dreptul la apărare în ceea ce privește pierderea dreptului său electoral. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.756/86/2018, Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Cornel Salamaha într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ și suspendarea executării unui act administrativ – ordin privind constatarea încetării de drept a mandatului de primar. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că soluția legislativă care permite încetarea mandatului de primar printr-un act administrativ, în cadrul unei proceduri administrative, în absența unei pedepse complementare aplicate printr-o sentință penală, încalcă accesul la justiție. Autorul excepției mai susține că textul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 este neconstituțional dacă nu se constată modificarea acestuia prin art. 6 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și dacă nu se respectă dreptul la muncă, fiind în contradicție și cu art. 56 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, dar și cu reglementările privind situația demnitarilor sau a Președintelui României. … 7.Consideră că prevederile legale criticate determină o discriminare în sensul că primarii ar deveni singura categorie care și-ar pierde funcția în cazul unei condamnări cu suspendare, întrucât salariații, demnitarii și chiar președintele României nu își pierd funcția, conform legii. Astfel, în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, imposibilitatea exercitării funcției de primar apare ca o măsură disproporționată față de scopul legii, cunoscut fiind faptul că infracțiunile din culpă prezintă un grad de pericol social redus și nu pot fi apreciate ca fiind de natură să pună sub semnul îndoielii onestitatea, moralitatea și profesionalismul persoanei condamnate. Mai mult, dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (3) și ale art. 20 din Constituție, din perspectiva dreptului oricărui cetățean de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa, fără discriminări și fără restricții nerezonabile. Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei), care a consacrat dreptul la diferență de tratament juridic în ocuparea unor funcții sau profesii, între persoanele condamnate pentru diferite infracțiuni, susținând că în cauza amintită Curtea a stabilit ca aplicarea principiului nediscriminării „în oricare altă situație„ include și nediscriminarea pe motive de cazier judiciar. Se arată că a fost reținută încălcarea principiului nediscriminării motivat de faptul că statul nu a introdus în legislație excepții corespunzătoare de la regula de restricționare a persoanelor condamnate pentru o infracțiune gravă de la accesul într-o funcție și pentru că nu face distincție între pedepsele cu executare și cele cu suspendarea executării. Se arată că, dacă un primar a fost condamnat la o pedeapsă cu suspendarea executării pentru săvârșirea unei infracțiuni la regimul rutier și nu pentru infracțiuni în legătură cu funcția, iar prin hotărârea penală de condamnare cu suspendare nu se stabilește o pedeapsă complementară privind interzicerea drepturilor electorale, prefectul nu poate suplini, prin ordin, accesul la justiție al primarului. … 8.Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal arată că opinia instanței asupra excepției de neconstituționalitate trebuie conturată în raport cu statuările anterioare ale instanței de contencios constituțional față de prevederile legale criticate. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale în materie (spre exemplu, Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017, Decizia nr. 647 din 13 octombrie 2015, Decizia nr. 393 din 14 iunie 2016, Decizia nr. 544 din 12 iulie 2016, și Decizia nr. 654 din 8 noiembrie 2016, precum și Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, Decizia nr. 175 din 29 martie 2016, Decizia nr. 536 din 6 iulie 2016), prin care s-au respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate. Reține că aceste statuări, evident, nu pot împiedica o reevaluare a principiului proporționalității măsurii de pierdere a mandatului primarului pentru condamnări privind unele infracțiuni săvârșite din culpă, analiză realizată din perspectiva art. 16 alin. (1) cu trimitere indirectă la prevederile art. 53 alin. (2) din Constituție, dacă se va considera de către Curtea Constituțională că în cadrul argumentelor reclamantului au fost aduse în discuție elemente noi, care să justifice o reconsiderare a jurisprudenței sale din perspectiva caracterului necesar, proporțional și nediscriminatoriu care trebuie să privească orice măsură de restrângere a exercițiului oricărui drept. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, susținerile avocatului autorului excepției, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin Legea nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, precum și ale art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. … 13.Curtea observă că, ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și ale art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) și h) din partea IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 și ale art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să se rețină ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul cuprins:– Art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004: „Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: [… ] e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;“; … – Art. 69 din Legea nr. 215/2001:(1)Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.(2)Mandatul primarului încetează de drept în condițiile legii statutului aleșilor locali, precum și în următoarele situații:a)dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic; … b)dacă acesta nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv. … (3)În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.(4)Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.(5)Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă. …  … 14.Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă și irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. … 15.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, art. 2 pct. 1 și art. 25 lit. c) din Pactul internațional cu privire la drepturile politice și civile, art. 2 pct. 1 și art. 21 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 și ale art. 69 din Legea nr. 215/2001 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat în raport cu dispozițiile din Constituție invocate și în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 393 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 26 septembrie 2016). … 17.Astfel, Curtea a constatat că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 nu instituie niciun fel de discriminare între persoanele cărora acestea li se adresează, și anume primarilor care au fost condamnați, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Astfel, măsura încetării de drept a mandatului de primar, în condițiile prevăzute de textul de lege, se aplică în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, tuturor celor care se găsesc în ipoteza normei legale. … 18.Curtea a mai observat că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015, pronunțându-se pe calea unei hotărâri prealabile, prin care s-a dat o rezolvare de principiu cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr 393/2004), în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu aplicarea art. 81 și 82 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul penal din 1969), respectiv cu executarea în alte condiții decât cele prevăzute de art. 57 alin. (1) din Codul penal din 1969, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 29 iunie 2015, a reținut că, în cazul dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004, legea face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate, fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate aplicate. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că „suspendarea condiționată a executării pedepsei, ca măsură de individualizare judiciară a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificării juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlăturării caracterului său privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de încercare“ și că „dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 vizează pedeapsa aplicată, iar nu modul de executare a pedepsei aplicate“. … 19.În sensul celor de mai sus, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 1.192 din 13 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2008, Decizia nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 13 decembrie 2010, Decizia nr. 647 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 17 decembrie 2015, Decizia nr. 393 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 26 septembrie 2016, Decizia nr. 544 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 28 octombrie 2016, și Decizia nr. 654 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 26 ianuarie 2017. … 20.Distinct de acestea, referitor la invocarea unei pretinse discriminări sub aspectul cazurilor de încetare a mandatului primarilor în raport cu persoane care dețin alte funcții publice, sau din perspectiva formelor de vinovăție în cazul săvârșirii unor infracțiuni, Curtea observă că aceasta nu poate fi reținută. Art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002), cu atât mai mult cu cât ipotezele juridice sunt diferite. … 21.De asemenea, prevederile art. 69 din Legea nr. 215/2001 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate exercitat în raport cu art. 21 din Constituție, iar prin mai multe decizii, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate cu acest obiect (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010 și Decizia nr. 393 din 14 iunie 2016, precitate). … 22.Curtea a statuat că, în contextul reglementat de prevederile legale criticate, și anume modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, procedura specifică de contestare și de soluționare a acestor litigii este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale. Totodată, Curtea a reținut că, pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ, ambele părți din litigiu – atât primarul, cât și prefectul – își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale. … 23.În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate nu încalcă prevederile din Constituție și din actele juridice internaționale invocate. … 24.Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (l) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornel Salamaha în Dosarul nr. 2.756/86/2018 al Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește