DECIZIA nr. 130 din 2 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel București – Secția I penală în Dosarul nr. 28.015/3/2018 (3.145/2018) și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.355D/2018. … 2.La apelul nominal lipsește partea Ekrem Turhan, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.356D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel București – Secția I penală în Dosarul nr. 17.595/300/2018 (3.324/2018). … 4.La apelul nominal lipsește partea Constantin Ene, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.356D/2018 la Dosarul nr. 2.355D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece, în cauza în care a fost ridicată excepția, apelul a fost judecat în complet format de trei judecători, constituit conform Legii nr. 207/2018, care modifică Legea nr. 304/2004, în vigoare pentru perioada 23 iulie-16 octombrie 2018. Reține că prevederile art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 se referă la o altă perioadă de înregistrare a cauzelor în primă instanță, „începând cu 1 ianuarie 2020“, termen modificat ulterior în sensul „începând cu 1 ianuarie 2021“. Totodată, fiind vorba despre o perioadă diferită de intrare în vigoare și de aplicare a legii, față de cauza penală în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, apreciază că aceasta nu are legătură cu cauza. Apreciază că modul de constituire a completurilor de apel, începând cu data de 1 ianuarie 2021, nu produce niciun efect în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Precizează că prevederile în temeiul cărora a fost constituit completul de apel în cauza penală în care a fost ridicată excepția se regăsesc în art. I pct. 30 din Legea nr. 208/2018, însă aceste prevederi nu au fost supuse examinării Curții Constituționale. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât prin dispozițiile criticate se aplică aceeași regulă de procedură privind constituirea completului de apel pentru același tip de cauze, respectiv acele cauze înregistrate în primă instanță începând cu data precizată. Apreciază că modificarea de către legiuitor a competenței completului de apel se înscrie în linia competențelor de legiferare, în marja sa de apreciere. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia penală nr. 1653/A din 10 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 28.015/3/2018, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Excepția a fost ridicată din oficiu în apelul declarat de către revizuentul Turhan Ekrem împotriva Sentinței penale nr. 2001 din data de 28 septembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în Dosarul nr. 28.015/3/2018. … 8.Prin Decizia penală nr. 1652/A din 10 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.595/300/2018, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Excepția a fost ridicată din oficiu în apelul declarat de către revizuentul Ene Constantin împotriva Sentinței penale nr. 807 din 18 octombrie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală în Dosarul nr. 17.595/300/2018. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 sunt neconstituționale în interpretarea în care judecarea apelurilor în cauzele înregistrate pe rolul instanțelor în perioada 23 iulie 2018 (data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară) și 16 octombrie 2018 (data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției) se face în complet de trei judecători. Susține că dispozițiile criticate, în interpretarea menționată, sunt neconstituționale în raport cu art. 16 și cu art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție. Reține că egalitatea înseamnă, în primul rând, oferirea de șanse egale tuturor cetățenilor, iar, în al doilea rând, egalitatea înseamnă nediscriminare. Apreciază că art. 16 din Constituție trebuie interpretat și aplicat în concordanță cu art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală. Arată că, sub aspectul asigurării egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. El nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994). Apreciază că dispozițiile criticate creează o diferență de tratament juridic între categorii de cauze similare – respectiv cele care au intrat pe rolul instanțelor anterior datei de 23 iulie 2018 și cele care au fost înregistrate ulterior acestei date, fără a exista vreo justificare obiectivă și rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Subliniază că discriminarea creată de dispozițiile criticate nu se bazează pe nicio cauză obiectivă, ci este rezultatul unui element alea, din moment ce hotărâtoare este data la care apelul în cauză se înregistrează pe rolul instanțelor, aspect ce intră în contradicție cu dispozițiile constituționale care statuează în art. 124 că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Face referire la preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 și reține că scopul urmărit prin emiterea ordonanței nu a fost acela de a crea o diferență de tratament juridic între cauze identice, ci de a asigura funcționarea optimă a sistemului judiciar, fiind astfel instituită prevederea regulă din art. VI alin. (1), a judecării apelurilor în complet format din 2 judecători, până la data de 31 decembrie 2019. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Avocatul Poporului a transmis un punct de vedere în Dosarul nr. 2.356D/2018, în care apreciază că prevederile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 sunt constituționale. Menționează că Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale cărei prevederi sunt aplicabile tuturor instanțelor judecătorești, stabilește inclusiv modificări ale completurilor de judecată la diferite grade de jurisdicție și în diferite materii, cum ar fi și cea intervenită asupra prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit căreia „Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“. Reține că, în lipsa unei precizări cuprinse în lege privind intrarea în vigoare la o dată ulterioară, actul normativ a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, respectiv la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. Ulterior, în data de 16 octombrie 2018, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, legiuitorul delegat a stabilit ca apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv să se judece în complet format din 2 judecători, revenind astfel la forma textului legal, anterioară modificării prin Legea nr. 207/2018. Față de această situație, precizează că în domeniul de aplicare a legii procesual penale a fost consacrat principiul activității acesteia, care presupune că aceasta este de imediată aplicare, vizând și cauzele în curs de urmărire penală sau de judecată. În materie penală, în exercitarea legitimării sale constituționale de a adopta norme de procedură, conferită de art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a înțeles să reconfigureze modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind reguli noi în privința compunerii completelor de judecată a apelurilor, inițial prin Legea nr. 207/2018, iar apoi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. În aceste condiții, fiind în prezența unei succesiuni a legilor în timp, apreciază că situația juridică diferită în care se află anumite persoane în funcție de succesiunea legilor în timp, potrivit principiului tempus regit actum, nu are semnificația unei discriminări și, în consecință, nu este contrară nici principiului egalității în drepturi a cetățenilor consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, și nici prevederilor constituționale cuprinse în art. 124. Mai mult, în virtutea prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2), „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului (în Dosarul nr. 2.355D/2018) nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului formulat în Dosarul nr. 2.356D/2018, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, în redactarea de la data sesizării Curții Constituționale, anterioară modificării acestora prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „(2) În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători.“ … 15.Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat este contrar dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 124 alin. (1) și (2) potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și este unică, imparțială și egală pentru toți. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în exercitarea controlului de constituționalitate a priori cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a pronunțat Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, în considerentele căreia a examinat critica referitoare la dispozițiile art. I pct. 30 prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Art. I pct. 30 din legea supusă controlului de constituționalitate stabilea că: „La articolul 54, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.»“ Critica de neconstituționalitate a fost formulată în sensul că, în lipsa unui studiu de impact privind resursele umane ale instanțelor, norma modificatoare va conduce la scăderea numărului de completuri de judecată și, implicit, la acordarea unor termene mai lungi pentru soluționarea cauzelor, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. … 17.Curtea a observat că norma criticată modifică norma actuală cuprinsă în art. 54 alin. (2), care prevede că apelurile se judecă în complet de 2 judecători, stabilind, ca normă generală, un complet format din 3 judecători atât pentru judecarea apelurilor, cât și pentru judecarea recursurilor (paragraful 116). Curtea a reținut, totodată, că, în ceea ce privește modificările operate sub aspectul creșterii numărului de judecători care compun completurile de judecată în materiile reglementate, opțiunea legiuitorului cu privire la aceste aspecte nu constituie o problemă de constituționalitate, care să poată fi cenzurată pe calea controlului efectuat de Curte. Stabilirea normelor privind structura instanțelor de judecată, secțiile și completurile specializate din cadrul acestora sau compunerea completurilor de judecată cad în competența de reglementare a legiuitorului ordinar. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în virtutea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (1), care vorbesc de „instanțe judecătorești stabilite de lege“, precum și în art. 126 alin. (4), potrivit cărora „Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică“. Mai mult, Curtea a reținut că nu poate cenzura opțiunea legiuitorului sub aspectul existenței sau nu a unui studiu de impact al legii modificatoare privind resursele umane ale instanțelor, această chestiune neavând relevanță constituțională. … 18.Pentru aceste motive, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate formulată de autorii sesizării cu privire la dispozițiile art. I pct. 30 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. … 19.Ulterior publicării Deciziei nr. 33 din 23 ianuarie 2018, precitată, Parlamentul a adoptat Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, prin care s-au adus, printre altele, modificări în ceea ce privește compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel. Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, conform dispozițiilor art. 78 din Legea fundamentală potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.“ Art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018 a modificat art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în sensul că „Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.“ … 20.Totodată, Curtea observă că, pentru a clarifica modul de aplicare în timp a noii reglementări, legiuitorul a instituit o normă tranzitorie în art. IV dinLegea nr. 207/2018, potrivit căruia „Dispozițiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a prezentei legi.“ Deși în cuprinsul art. IV dinLegea nr. 207/2018 nu se regăsește o interpretare oficială a noțiunii de „cauză“, legiuitorul utilizând noțiunea fără a o defini, Curtea reține că, în materie penală, accepțiunea acestui termen este cea generală, ce rezultă din ansamblul normelor procesual penale, și privește cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanță după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. Având însă în vedere și faptul că, potrivit art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată“, Curtea reține că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/declanșării procedurii camerei preliminare. Curtea constată că dispozițiile tranzitorii, reglementate în art. IV dinLegea nr. 207/2018, instituie o situație de ultraactivitate a legii procesuale vechi, urmând ca apelurile să fie judecate în complet format din 3 judecători numai în cauzele penale înregistrate pe rolul instanței în procedura de cameră preliminară după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. … 21.Curtea reține, totodată, că, în considerarea faptului că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, legiuitorul delegat a adoptat în regim de urgență măsuri legislative referitoare la compunerea completurilor de apel. În materie penală, pe de o parte, a fost adoptată o soluție de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători [art. VI alin. (2) teza întâi], iar, pe de altă parte, s-a stabilit că se judecă în complet format din 2 judecători apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță în intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și data de 31 decembrie 2019 inclusiv [art. VI alin. (2) teza a doua]. … 22.De asemenea, Curtea reține că, în Dosarul nr. 2.355D/2018, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu în apelul declarat de către revizuentul Turhan Ekrem împotriva Sentinței penale nr. 2.001 din data de 28 septembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în Dosarul nr. 28.015/3/2018, prin care, în baza art. 459 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Sentinței penale nr. 342 din 25 martie 2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în Dosarul nr. 59.261/3/2010, definitivă prin Decizia penală nr. 274 din 21 septembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală. Totodată, Curtea reține că, în Dosarul nr. 2.356D/2018, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu în apelul declarat de către revizuentul Ene Constantin împotriva Sentinței penale nr. 807 din 18 octombrie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală în Dosarul nr. 17.595/300/2018, prin care, în temeiul art. 459 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul revizuent împotriva Sentinței penale nr. 220 din 23 martie 2017, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 în Dosarul nr. 67.640/300/2015, definitivă prin Decizia penală nr. 1.048 din 11 august 2017, pronunțată de Curtea de Apel București. … 23.Cât privește condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). … 24.În aceste condiții, având în vedere că prezentele excepții de neconstituționalitate au fost ridicate în apelurile declarate împotriva unor sentințe penale pronunțate în procedura de admisibilitate în principiu a cererilor de revizuire formulate cu privire la sentințe penale pronunțate în cauze penale înregistrate în primă instanță în cursul anilor 2010 și 2015, iar normele criticate au în vedere (i) judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020, cât privește aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători [teza întâi a art. VI alin. (2)], pe de o parte, și (ii) apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență [16 octombrie 2018] și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, care se judecă în complet format din 2 judecători [teza a doua a art. VI alin. (2)], pe de altă parte, Curtea constată că normele criticate, raportate la obiectul cauzelor în cadrul cărora s-au ridicat prezentele excepții de neconstituționalitate, nu au legătură cu soluționarea acestora, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, în consecință excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, în redactarea anterioară modificării acestora prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel București – Secția I penală în dosarele nr. 28.015/3/2018 și nr. 17.595/300/2018.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește