DECIZIA nr. 13 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale art. 25 din aceeași lege prin raportare la art. 160 alin. (1) lit. b) și art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Dan-Viorel Dică în Dosarul nr. 1.062/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 891D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 26 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.062/63/2020, Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative prin raportare la art. 160 alin. (1) lit. b) și art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dan-Viorel Dică într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui ordin al prefectului prin care s-a constatat încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, deoarece prin sintagma „încetarea mandatului“ din cuprinsul acestui articol a fost delegată atribuția de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească. Neprecizând dacă sintagma „de la încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local – primar – a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, Parlamentul a lăsat în sarcina instanței de judecată să adauge la lege, după propriile raționamente, atunci când este pusă în situația să aleagă care este mandatul la care ar fi vrut să se refere Parlamentul atunci când a legiferat. Astfel, autorul excepției consideră că norma criticată este imprecisă și incompletă, sens în care se invocă aspecte din practica instanțelor judecătorești cu privire la interpretarea sintagmei „încetarea mandatului“. … 6.De asemenea, susține neconstituționalitatea întregului art. 25 din Legea nr. 176/2010, în măsura în care se aplică unor fapte de conflict de interese săvârșite sau unor stări de incompatibilitate finalizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, precum și a dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. b) și ale art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, în măsura în care se aplică stărilor de incompatibilitate ori conflictelor de interese finalizate sau săvârșite anterior intrării în vigoare a Codului administrativ. Ambele texte de lege reprezintă norme de drept material, care conțin sancțiuni aplicabile în cazul încălcării regimului juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților. Dacă în privința normelor de drept procedural legiuitorul a prevăzut aplicabilitatea imediată a procedurilor reglementate de Legea nr. 176/2010, respectiv de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și continuarea procedurilor începute anterior, conform noilor proceduri, în privința sancțiunilor (norme de drept material) legiuitorul nu a prevăzut această posibilitate. Astfel, în practică au fost pronunțate soluții diferite, deși legea nu putea nici retroactiva și nici activa peste limitele de timp în care a fost săvârșită fapta de conflict de interese ori în care a existat starea de incompatibilitate și acestea și-au epuizat efectele. În susținerea acestor critici, sunt invocate aspecte din practica judecătorească referitoare la fapte de conflict de interese săvârșite anterior intrării în vigoare a textelor de lege mai sus enunțate și se arată că unele instanțe au anulat ordinele emise de prefecți, iar alte instanțe au respins cererile de anulare a ordinelor emise de prefecți. … 7.Autorul mai arată că dispozițiile legale criticate nu prevăd norme referitoare la înlăturarea aplicării sancțiunilor pentru aleșii locali cu privire la care există rapoarte de evaluare definitive întocmite de Agenția Națională de Integritate prin care se confirmă starea de incompatibilitate cauzată de faptul că, în paralel cu demnitatea publică, aceștia au fost membri în consiliile de administrație ale unor școli, rapoarte anterioare intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative și a Legii nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, prin care a fost eliminat acest tip de incompatibilitate. Este încălcat, astfel, principiul constituțional privind egalitatea în drepturi. … 8.Mai susține autorul excepției că tipul de incompatibilitate prevăzut în raportul de evaluare întocmit în cauză nu mai este reglementat, în prezent intervenind dezincriminarea disciplinară, prin Legea nr. 128/2017. Or, orice sancțiune trebuie să se bazeze pe legea în vigoare la momentul aplicării, în caz contrar, prin abuz de putere, fiind îngrădite drepturile fundamentale. … 9.Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost menționat în actul de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale art. 25 din aceeași lege prin raportare la art. 160 alin. (1) lit. b) și art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Din analiza notelor scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate, rezultă că acesta critică dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. b) și ale art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, precum și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare. … 14.Dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 au următorul cuprins:– Art. 160 alin. (1) lit. b): „(1) Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (…); b) constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate;“; … – Art. 228 alin. (5): „Fapta aleșilor locali de a încălca prevederile alin. (1) și legislația în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.“ …  … 15.Dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins: (1)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.(2)Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.(3)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.(4)Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.(5)Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind încetarea de drept a mandatului primarului în caz de incompatibilitate și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 relativ la sancțiunile aplicabile persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, Curtea observă că, în esență, autorul excepției susține neconstituționalitatea acestor norme prin prisma unor aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea lor în cauza dedusă judecății, operațiuni care excedează controlului de constituționalitate. … 18.Interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative, fără ca prin aceasta să se substituie legiuitorului, al cărui rol este edictarea normelor juridice, și nu interpretarea acestora. … 19.În consecință, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarilor revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii – asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale. … 20.De asemenea, eventualele probleme și divergențe în interpretarea și aplicarea legii pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii. Astfel, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 19 martie 2021, instanța supremă a decis că, în interpretarea dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare [art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare], ale art. 91 alin. (1^1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 176/2010, intervine încetarea de drept a mandatului de primar, chiar dacă acesta este ulterior mandatului în cursul căruia a fost constatată starea de incompatibilitate printr-un raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, a cărui legalitate a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă. … 21.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că aceste dispoziții legale instituie reguli aplicabile conflictului de interese pentru aleșii locali. Având în vedere că obiectul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl constituie soluționarea recursului împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost respinsă cererea de anulare a ordinului prefectului privind încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar ca urmare a încălcării regimului incompatibilităților, iar nu al conflictului de interese, Curtea constată că dispozițiile art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 22.Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță „care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia“, Curtea urmează a respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. … 23.În același sens s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 5 aprilie 2023. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. b) și ale art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Dan-Viorel Dică în Dosarul nr. 1.062/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește