DECIZIA nr. 129 din 7 martie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 24 mai 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ART. 5REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ART. 7REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 428
ART. 8REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 9REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ART. 10REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 719
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 18REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ART. 19REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 863
ART. 19REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 523
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 751
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 715
ART. 21REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 718
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 24REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ART. 25REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 721
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 721 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Medisys Equipment – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.657/337/2016 al Judecătoriei Zalău și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 673D/2017.

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că prin consemnarea sumei de către debitor la dispoziția executorului judecătoresc potrivit textului legal criticat se stinge raportul conflictual dintre părți. Referitor la critica potrivit căreia nu există un control judecătoresc prealabil al desființării măsurilor executorii sau de executare, arată că în ipoteza formulării de către părți a unei contestații la executare, aceasta este supusă controlului instanței de judecată, iar în cazul în care debitorul formulează, în mod abuziv, o astfel de contestație la executare, există remedii procesuale, precum sancționarea abuzului de drept procesual, respectiv a exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale.4.În ceea ce privește critica potrivit căreia pot interveni anumite situații care să facă imposibilă eliberarea sumei consemnate, arată că aceasta nu este situația în cauza de față, iar Curtea Constituțională nu judecă în funcție de situații ipotetice, ci de situații de fapt, pentru a se vedea dacă se aplică legea corect sau nu în raport cu dispozițiile constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 31 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.657/337/2016, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 721 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Medisys Equipment – S.R.L. din Cluj-Napoca, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât desființarea măsurilor asigurătorii ori de executare se dispune de executorul judecătoresc la solicitarea debitorului, fără un control judiciar prealabil. În perioada de timp dintre emiterea încheierii prevăzute de art. 721 alin. (2) din Codul de procedură civilă și momentul judecării unei eventuale contestații a creditorului, debitorul are posibilitatea de a-și înstrăina bunurile și veniturile urmăribile și pot interveni situații, precum insolvența debitorului, care să facă imposibilă eliberarea sumei consemnate. Se mai arată că executorul judecătoresc are și atribuția de a constata suspendarea de drept prevăzută de art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă.7.În vechea reglementare procesual civilă, consemnarea întregii creanțe constituia un caz de suspendare facultativă a executării silite, iar asupra cererii de suspendare se pronunța instanța de executare, astfel încât exista o verificare a caracterului justificat al cererii de suspendare a executării și era exclusă exercitarea abuzivă a dreptului prevăzut în favoarea debitorului. Astfel, art. 428 din Codul de procedură civilă din 1865 prevedea faptul că asupra cererii de suspendare sau încetare a executării silite se pronunța instanța de executare, prin încheiere, potrivit dispozițiilor privitoare la ordonanța președințială.8.Prin urmare, potrivit noului Cod de procedură civilă, debitorul poate să blocheze procedura de executare silită, să obțină desființarea măsurilor de executare și eliberarea sumelor consemnate, printr-o procedură extrajudiciară, direct prin executorul judecătoresc, fără un control judiciar prealabil. Or, atât desființarea măsurilor asigurătorii ori de executare, cât și constatarea suspendării de drept țin de exercitarea autorității judecătorești, deoarece constituie dispoziții referitoare la încetarea sau suspendarea unui proces civil, faza de executare silită fiind parte integrantă din procesul civil.9.Se mai apreciază că dispozițiile legale criticate conferă posibilitatea debitorului de a prelungi executarea silită, cu afectarea directă a dreptului creditorului de soluționare a procesului civil într-un termen rezonabil, fără a exista posibilitatea verificării necesității și proporționalității suspendării executării silite prevăzute de art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă.10.În fine, se mai arată că suspendarea executării, în temeiul art. 719 din Codul de procedură civilă, se face de către instanța de executare după ce verifică dacă există motive temeinice care să justifice necesitatea și proporționalitatea acestei măsuri.11.Judecătoria Zalău apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 721 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: + 
Articolul 721(1)Până la adjudecarea bunurilor scoase la vânzare silită, debitorul sau terțul garant poate obține desființarea măsurilor asigurătorii ori de executare, consemnând la unitatea prevăzută de lege, la dispoziția executorului judecătoresc, întreaga valoare a creanței, cu toate accesoriile și cheltuielile de executare, și depunând dovada de consemnare la executorul judecătoresc. (2)Asupra cererii debitorului sau a terțului garant, executorul judecătoresc se va pronunța de urgență, prin încheiere, dată cu citarea părților, ce va fi comunicată de îndată părților.(3)Dacă cererea este admisă și debitorul sau terțul garant nu se opune, executorul judecătoresc, odată cu desființarea măsurilor, va dispune și eliberarea sumei în mâinile creditorului.(4)Dacă însă debitorul sau terțul garant va dovedi că a făcut contestație în termen și se va opune la eliberare, aceasta este suspendată de drept, iar executorul judecătoresc se va pronunța asupra eliberării sumei numai după ce instanța a dat o hotărâre definitivă asupra contestației respective.
17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și art. 124 privind înfăptuirea justiției.18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 721 din Codul de procedură civilă reglementează instituția depunerii cu afectațiune specială, procedură prin care se urmărește încetarea executării silite, întrucât, odată consemnată întreaga creanță cu accesoriile la dispoziția executorului judecătoresc, nu mai există nici temei și nici interes practic pentru continuarea acesteia. Astfel, art. 721 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă reglementează mijlocul legal de desființare a măsurilor asigurătorii sau de executare, respectiv consemnarea de către debitor, la dispoziția executorului judecătoresc, a întregii valori a creanței cu toate accesoriile ei și cheltuielile de executare. Asupra acestei cereri, executorul judecătoresc se pronunță de urgență, prin încheiere dată cu citarea părților și comunicată acestora. Potrivit alin. (3) al art. 721 din Codul de procedură civilă dacă executorul judecătoresc admite cererea va desființa măsurile asigurătorii sau de executare. În ceea ce privește suma consemnată, executorul judecătoresc o va elibera în mâinile creditorului, dacă debitorul sau terțul garant nu se opune. În schimb, dacă aceștia din urmă fac dovada formulării în termen a unei contestații la executare și a opunerii la eliberare, eliberarea sumei consemnate este suspendată de drept până la soluționarea contestației de către instanță, executorul judecătoresc neavând niciun drept de apreciere în acest sens. Prin urmare, dispozițiile art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu reglementează suspendarea de drept a executării silite, ci doar suspendarea de drept a eliberării sumei. 19.În ceea ce privește compararea cu vechea lege procesual civilă, Curtea observă că, în urmărirea silită imobiliară, potrivit art. 523 din Codul de procedură civilă din 1865 competența de soluționare a cererii de desființare a măsurilor asigurătorii sau de executare aparținea instanței de executare care o soluționa potrivit regulilor ordonanței președințiale, competență care se regăsește și în actualul Cod de procedură civilă care, prin art. 863, prevede competența instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc. 20.În continuare, Curtea reține faptul că dispozițiile legale criticate în prezenta cauză sunt cuprinse în titlul I – Dispoziții generale al cărții a V-a – Despre executare silită și reprezintă reglementarea generală a instituției depunerii cu afectațiune specială, care, în procedura urmăririi silite, prezintă anumite particularități. Astfel, în procedura urmăririi mobiliare, debitorul va putea împiedica aplicarea sechestrului sau, după caz, va putea obține ridicarea lui, dacă face depunere cu afectațiune specială – art. 751 alin. (1) pct. 2; indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile poprite va înceta dacă debitorul consemnează cu afectațiune specială sumele – art. 784 alin. (6); urmărirea veniturilor încetează prin depunerea cu afectațiune specială a sumelor pentru care s-a făcut urmărirea – art. 812 pct. 3. În urmărirea silită imobiliară până la adjudecarea bunului imobil, debitorul sau orice persoană interesată poate obține desființarea măsurilor asigurătorii sau de executare prin consemnarea sumei – art. 863.21.Așadar, Curtea reține că dispozițiile art. 721 din Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură reglementate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional conferit de art. 126 și art. 129 din Legea fundamentală. În noua lege procesual civilă, legiuitorul a optat pentru reglementarea unei proceduri accelerate și simplificate de soluționare a unor incidente procesuale în materia urmăririi silite, dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, Curtea reține că, în vederea asigurării celerității procedurii executării silite, legiuitorul a prevăzut competența executorului judecătoresc de a soluționa cererea de desființare a măsurilor asigurătorii ori de executare cu citarea în termen scurt a părților, ceea ce nu reprezintă o negare a dreptului părților la o instanță de judecată, întrucât încheierea prin care executorul judecătoresc soluționează cererea de ridicare a măsurilor asigurătorii și de executare poate fi atacată cu contestație la executare în condițiile art. 715 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Totodată, încheierea prin care se soluționează contestația la executare este supusă apelului, potrivit art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă.22.Având în vedere că măsura dispusă de executorul judecătoresc poate fi supusă controlului instanței de judecată pe calea contestației la executare, precum și a apelului formulat împotriva hotărârii prin care se soluționează aceasta, Curtea reține că sunt respectate dreptul la un proces echitabil al tuturor părților implicate în raportul execuțional, precum și cerința celerității – exigență a procedurii execuționale.23.În cadrul procedurii de executare guvernată de cerința celerității nu trebuie protejate numai interesele creditorului, ci și cele ale debitorului care nu are posibilitatea valorificării bunurilor proprii în vederea acoperirii creanței, acestea fiind indisponibilizate în procedura executării silite. De altfel, așa cum s-a arătat la paragraful 18 al prezentei decizii, prin depunerea întregii creanțe împreună cu accesoriile și cheltuielile de executare se urmărește oprirea urmăririi silite.24.Totodată, prin formularea contestației la executare debitorul urmărește înlăturarea măsurilor de executare nelegale pe calea controlului judecătoresc, astfel încât Curtea nu poate primi susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate referitoare la formularea abuzivă a contestației la executare în vederea suspendării de drept a executării silite în temeiul art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 25.În fine, pentru toate aceste considerente, Curtea nu poate reține nici critica autoarei excepției de neconstituționalitate potrivit căreia executorul judecătoresc ar avea posibilitatea suspendării executării silite în temeiul art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă.26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Medisys Equipment – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.657/337/2016 al Judecătoriei Zalău și constată că dispozițiile art. 721 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Zalău și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x