DECIZIA nr. 129 din 10 martie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 16 iunie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 58
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 38 20/01/2003 ART. 58
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 58
ART. 4REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 58
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 6REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 58
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 168 14/07/2010 ART. 1
ART. 12REFERIRE LAOUG 34 12/04/2010
ART. 12REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 20
ART. 12REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 36
ART. 12REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 58
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 14REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 36
ART. 14REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 58
ART. 15REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 2
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 76 03/03/2022





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia-Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Atilla – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, excepție ridicată de Societatea ROMPIT IMPEX – S.R.L. din București în Dosarul nr. 16.820/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.771D/2018.2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul Dumitrescu Alexandru, administrator al societății, cu delegație depusă la dosar. Lipsește partea Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției a transmis la dosar note scrise, prin care susține admiterea excepției de neconstituționalitate.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Susține că sancțiunea constând în suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului, instituită prin dispozițiile legale criticate, este excesivă, în condițiile în care nu există o corelare cu obligația autorității de autorizare de a viza sau de a elibera autorizația de taxi. Astfel, simpla omisiune a autorității de vizare de a viza, de a elibera sau de a răspunde în termenul legal de 30 de zile de la data depunerii cererii face ca sancțiunile prevăzute de art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 să fie aplicate operatorului de taxi pentru culpa exclusivă a autorității de autorizare. De asemenea, susține că autoritatea de autorizare utilizează sintagma „autorizații în analiză“ pentru a nu viza/elibera autorizația de taxi în termenul legal de 30 de zile. Totodată, arată că împotriva sancțiunii amenzii se poate face contestație la judecătorie, în timp ce împotriva sancțiunii suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului se poate face contestație la tribunal, secția de contencios administrativ. Or, în condițiile în care timpul de finalizare a unui proces în contencios administrativ este mai mare de 6 luni, sancțiunea suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului ajunge să fie aplicată indiferent de soluția care va fi pronunțată de instanța de contencios administrativ.5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile invocate din Constituție. Chiar dacă aplicarea unei sancțiuni pecuniare afectează patrimoniul persoanei sancționate, aceasta nu are semnificația încălcării dreptului fundamental de proprietate privată. De asemenea, susține că prevederile legale criticate nu încalcă dreptul la muncă, a cărui exercitare este garantată în condițiile legii, și nu instituie o restrângere a exercițiului vreunui drept fundamental.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 3 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 16.820/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea ROMPIT IMPEX – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate, care instituie sancțiunea suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului, încalcă art. 41, 44 și 53 din Constituție. Susține că, prin simetrie juridică, corelativ cu sancțiunea suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului, ar fi trebuit să existe și o sancțiune aplicabilă autorității publice care refuză să vizeze autorizațiile sau refuză să răspundă solicitărilor de vizare sau de eliberare a respectivelor autorizații. Măsura suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului este disproporționată cu scopul urmărit de legiuitor, fiind susceptibilă de erori și abuzuri ce nu mai pot fi corectate.8.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, susținerile reprezentantului autoarei excepției, notele scrise depuse la dosar de autoarea excepției, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 168/2010 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, având următorul cuprins: „În cazul utilizării unui autoturism pentru transportul public de persoane fără ca acesta să dețină autorizație taxi sau, după caz, copie conformă ori dacă aceste documente au valabilitatea depășită sau nu sunt conforme cu transportul efectuat ori cu prevederile prezentei legi, precum și în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (7) și art. 36 alin. (3), odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale, prevăzută de prezenta lege, se suspendă dreptul de utilizare a autoturismului respectiv pentru 6 luni.“Prevederile art. 20 alin. (7) și ale art. 36 alin. (3) din Legea nr. 38/2003, la care textul de lege criticat face trimitere, aveau, la data sesizării Curții Constituționale, următorul cuprins:– Art. 20 alin. (7): „Se interzice taxiurilor să efectueze transport public de persoane în regim de taxi sau să staționeze în vederea efectuării în mod permanent a unor astfel de transporturi în interiorul unei localități, alta decât localitatea de autorizare.“;– Art. 36 alin. (3): „Se interzice amplasarea în interiorul și/sau pe caroseria unui autovehicul, care nu deține, după caz, autorizația taxi ori copia conformă valabilă, a însemnelor, a înscrisurilor, a dotărilor și a accesoriilor specifice autovehiculelor autorizate să execute transport public în regim de taxi sau în regim de închiriere.“13.În opinia autoarei excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 41 privind dreptul la muncă și la protecție socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 instituie sancțiunea complementară a suspendării dreptului de utilizare a autoturismului pentru transportul public de persoane pentru 6 luni, în cazul utilizării unui autoturism pentru transportul public de persoane fără ca acesta să dețină autorizație taxi sau, după caz, copie conformă ori dacă aceste documente au valabilitatea depășită sau nu sunt conforme cu transportul efectuat ori cu prevederile Legii nr. 38/2003, precum și în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (7) și art. 36 alin. (3) din această lege.15.Raportat la instituirea sancțiunii vizate prin critica de neconstituționalitate formulată în cauză, Curtea observă că, potrivit art. 2 din Legea nr. 38/2003, serviciile de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere fac parte din categoria serviciilor publice organizate de către autoritățile administrației publice locale pe raza administrativ-teritorială respectivă, cărora legiuitorul a înțeles să le acorde o reglementare specială, impusă de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui cadru unitar pentru desfășurarea acestora, iar, pe de altă parte, a unei calități corespunzătoare standardelor unui transport civilizat și în condiții de siguranță.16.În aceste condiții, Curtea reține că activitatea de transport în regim de taxi trebuie să se desfășoare în limitele și condițiile autorizației emise de către autoritățile competente pe raza administrativ-teritoriala aferentă, corespunzător atribuțiilor legale și cu respectarea autonomiei locale a fiecărei unități administrativ-teritoriale implicate, în a cărei responsabilitate revine organizarea serviciilor de transport în regim de taxi.17.Sub acest aspect, Curtea constată că susținerea autoarei excepției referitoare la încălcarea dreptului la muncă prevăzut de art. 41 din Constituție este neîntemeiată, deoarece transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se poate executa numai de transportatori autorizați, iar autorizația de transport se eliberează de către autoritatea de autorizare din cadrul primăriei localității sau primăriei municipiului București de pe raza administrativ-teritorială în care transportatorul își are sediul sau domiciliul, după caz, pe durată nedeterminată, pe baza unei documentații. În consecință, dispozițiile de lege criticate nu restrâng dreptul fundamental la muncă, întrucât libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând și în orice condiții, poate exercita profesia sau meseria pe care o dorește. Alegerea profesiei și a meseriei presupune, înainte de toate, pregătirea și calificarea corespunzătoare în vederea exercitării acestora, iar această libertate este condiționată de îndeplinirea unor criterii legale justificate de specificul profesiei, meseriei ori al locului de muncă.18.Referitor la susținerile privind încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate nu conțin norme contrare dreptului de proprietate privată. Aplicarea și executarea unor sancțiuni contravenționale, în cuantumul și în condițiile stabilite prin lege, chiar dacă produc efecte negative asupra patrimoniului contravenientului, nu pot fi considerate ca fiind contrare dreptului fundamental de proprietate privată, ale cărui conținut și limite sunt stabilite prin lege.19.În același timp, Curtea constată că susținerile privind încălcarea prevederilor art. 53 din Constituție nu subzistă, deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, norma constituțională invocată nu are aplicabilitate în cauza de față.20.În plus, Curtea precizează că aspectele referitoare la posibile abuzuri în legătură cu activitatea autorităților de avizare și cu suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului nu privesc, în realitate, constituționalitatea textelor criticate, ci modul de interpretare și de aplicare a acestora. Or, sub acest aspect, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sunt neconstituționale prevederile legilor, tratatelor internaționale, regulamentelor Parlamentului și ale ordonanțelor Guvernului care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției. Ca atare, exercitând controlul de constituționalitate asupra unor prevederi de lege, Curtea se poate pronunța doar cu privire la înțelesul lor contrar Constituției, interpretarea și aplicarea legii fiind de resortul autorităților publice cu atribuții în materia transportului în regim de taxi, iar, în caz de litigiu, al instanței judecătorești.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea ROMPIT IMPEX – S.R.L. din București în Dosarul nr. 16.820/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x