DECIZIA nr. 128 din 21 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Johnny Trans – S.R.L. din Gherăiești, județul Neamț, în Dosarul nr. 4.113/866/2019 al Judecătoriei Pașcani – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.326D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autoarea solicită completarea soluției legislative supuse controlului de constituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea penală nr. 343 din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.113/866/2019, Judecătoria Pașcani – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Societatea Johnny Trans – S.R.L. din Gherăiești, județul Neamț, într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate de autoare în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală, prin care critică, printre altele, soluția dispusă prin ordonanța prim-procurorului de respingere ca tardivă a plângerii formulate împotriva soluției de clasare a cauzei privind săvârșirea infracțiunilor de distrugere, tulburare de posesie, abuz de încredere și înșelăciune, întrucât aceasta a fost depusă și comunicată la parchet prin serviciul de curierat privat. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că tratarea în mod diferențiat a recomandatelor cu recipisă de confirmare de primire expediate prin intermediul Poștei Române (serviciilor PTTR), în raport cu celelalte trimiteri recomandate cu recipisă de confirmare de primire de tip AWB, expediate prin intermediul societăților de poștă, mesagerie, curierat cu capital privat, în sensul recunoașterii depunerii actului de procedură înăuntrul termenului prevăzut de lege, potrivit art. 270 alin. (1) din Codul de procedură penală – se află în conflict cu dispozițiile constituționale invocate. Susține că, în condițiile liberei concurențe de piață, în care au fost înființate entități juridice cu capital privat ce realizează trimiteri poștale, prin sintagma „oficiu poștal“ din cuprinsul art. 270 din Codul de procedură penală se înțelege nu doar o unitate a Poștei Române (PTTR), ci și orice entitate juridică având capital privat, care transmite corespondență în regim recomandat, cu recipisă tip AWB, prestatoare de activitate poștală, curierat și mesagerie. Apreciază că o altă interpretare – prin care s-ar lua în considerare o discriminare între regimul juridic al trimiterilor recomandate operate prin intermediul Poștei Române și cel al trimiterilor cu recipisă, atestată ca dată de depunere de societatea cu capital privat autorizată pentru efectuarea serviciului de transmitere poștală, recomandate operate prin firme de curierat sau poștă rapidă, este contrară dispozițiilor constituționale invocate. … 6.Judecătoria Pașcani – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Consideră că nu există nicio justificare obiectivă în sensul excluderii serviciului de curierat din enumerarea instituțiilor la care actul de procedură depus se consideră realizat în termen, în contextul liberalizării pieței serviciilor și principiului liberei concurențe de piață. Reține că, la nivel instituțional european, Comisia Europeană îndeamnă guvernele naționale să liberalizeze serviciile de interes economic general pentru a permite consumatorilor să beneficieze de prețuri mai avantajoase, la o calitate superioară. Invocă dispozițiile art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare sau trimis prin fax sau e-mail este socotit a fi făcut în termen. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 270 din Codul de procedură penală. Având în vedere motivele de neconstituționalitate formulate de autoare, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 270 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „(1) Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. […]“ … 11.Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 51 privind dreptul de petiționare, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 57 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea este nemulțumită de modul de interpretare și aplicare de către organele judiciare a normelor procesual penale criticate, având în vedere că prin ordonanța prim-procurorului a fost respinsă ca tardivă plângerea formulată împotriva soluției de clasare a cauzei privind săvârșirea infracțiunilor de distrugere, tulburare de posesie, abuz de încredere și înșelăciune, întrucât aceasta a fost depusă și comunicată la parchet prin serviciul de curierat privat. Astfel, în opinia autoarei, interpretarea normei procesuale în sensul stabilirii unui tratament diferențiat al recomandatelor cu recipisă de confirmare de primire expediate prin intermediul Poștei Române (serviciilor PTTR), în raport cu celelalte trimiteri recomandate cu recipisă de confirmare de primire de tip AWB, se află în conflict cu dispozițiile constituționale invocate. Apreciază că este necesar ca interpretarea sintagmei „oficiu poștal“ din cuprinsul normei criticate să includă și trimiterile recomandate cu recipisă de confirmare de primire de tip AWB. … 13.Raportat la critica de neconstituționalitate astfel formulată, Curtea reține că a statuat în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), aceste aspecte urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, și Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020). … 14.Totodată, Curtea constată că, din modul cum sunt formulate motivele de neconstituționalitate, autoarea solicită modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul de a se stabili că actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege, prin scrisoare recomandată, la un serviciu de curierat rapid este considerat ca făcut în termen. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. … 15.În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, și Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conținutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realitățile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispozițiile art. 270 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală, în sensul de a stabili că și actele de procedură depuse la serviciile specializate de curierat sunt socotite a fi făcute în termen. … 16.Având în vedere cele reținute anterior, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Johnny Trans – S.R.L. din Gherăiești, județul Neamț, în Dosarul nr. 4.113/866/2019 al Judecătoriei Pașcani – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pașcani – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește