DECIZIA nr. 128 din 2 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportat la art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristache Rădulescu în Dosarul nr. 10.547/94/2018 al Judecătoriei Buftea – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.042D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reține că procedura de desființare a unui înscris în cazul clasării a fost deja examinată de Curte prin Decizia nr. 299 din 4 mai 2017, iar, în ceea ce privește dispozițiile art. 21 și 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, referitor la calitatea de parte în procesul penal a consiliului județean, autorul invocă un aspect ce excedează competenței instanței de control constituțional. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.547/94/2018, Judecătoria Buftea – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportat la art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Cristache Rădulescu în cauza penală având ca obiect desființarea unor înscrisuri. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia solicită ca instanța de contencios constituțional să pronunțe o decizie interpretativă cu referire la prevederile art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportate la prevederile art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală, precum și cu privire la dispozițiile art. 21 și art. 23 din Legea nr. 215/2001 și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi raportat la art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală. … 6.Judecătoria Buftea – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că accesul la instanță, în acord cu dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 23 din Constituție, este garantat prin procedura prevăzută de art. 549^1 din Codul de procedură penală. Apreciază că norma criticată nu îngrădește accesul persoanelor interesate la instanța de contencios administrativ competentă să verifice toate condițiile de fond și formă ale emiterii actului administrativ. Însă, dacă actul administrativ este un produs al infracțiunii de fals, abuz în serviciu ori al unei alte infracțiuni prevăzute în Codul penal sau legile speciale, se impun a fi luate măsuri de desființare a înscrisului, ce excedează domeniului de aplicare a contenciosului administrativ. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportat la art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală. Curtea observă că, potrivit notelor scrise ale autorului excepției, acesta a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportat la art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală, ale art. 21 și art. 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi raportat la art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală. … 11.În acest context, Curtea reține că, în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Decizia nr. 744 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, și Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 mai 2018, a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează instanța de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe, fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție. În această împrejurare, autorul are, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, posibilitatea atacării cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare, a soluției de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. … 12.Față de cele expuse, având în vedere și notele scrise ale autorului excepției, Curtea apreciază că dispozitivul încheierii de sesizare trebuia să se refere la dispozițiile art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportat la art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală, ale art. 21 și art. 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi raportat la art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală. … 13.Curtea observă, totodată, că Legea administrației publice locale nr. 215/2001 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. Art. 21 și art. 23 din Legea nr. 215/2001 au fost abrogate de art. 597 alin. (2) lit. e) din partea a IX-a a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. … 14.Astfel, având în vedere cele expuse anterior, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportat la art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală, ale art. 21 și art. 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi raportat la art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală. … 15.Autorul excepției susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 121 alin. (2), potrivit cărora „consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe“, și art. 126 alin. (6), potrivit cărora „controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor ce privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale“. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia solicită, concomitent cu invocarea excepției de necompetență materială a judecătorului de cameră preliminară, ca instanța de contencios constituțional să pronunțe o decizie interpretativă prin care să constate că prevederile art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportate la prevederile art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că înscrisul la care se referă „procedura de desființare a unui înscris în cazul clasării“ poate fi un act administrativ și, totodată, se interpretează că atribuie în competența judecătorului de cameră preliminară posibilitatea să analizeze și să desființeze un act administrativ. De asemenea, ulterior solicitării scoaterii din cauză a Consiliului Județean Ilfov, motivat de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 215/2001, doar unitățile administrativ-teritoriale au personalitate juridică și doar acestea pot fi părți în cadrul raporturilor juridice de orice natură (inclusiv procesual penale), autorul solicită Curții să constate că dispozițiile art. 21 și art. 23 din Legea nr. 215/2001, precum și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi raportat la art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că permit consiliilor județene să aibă calitatea de parte în procesul penal și, în această calitate, să poată exercita drepturi și obligații în cadrul raporturilor juridice de drept procesual. … 17.Curtea constată că formularea unor astfel de motive nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, fiind ridicate prin intermediul invocării unei excepții de neconstituționalitate probleme ce privesc modul de interpretare și aplicare a legii. În concret, autorul excepției supune examinării Curții aspecte privind verificarea de către judecătorul de cameră preliminară a propriei competențe în procedura specială reglementată de art. 549^1 din Codul de procedură penală, respectiv aspecte privind stabilirea cadrului procesual de către acesta din urmă. Or, Curtea a statuat, în mod constant, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conținutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aplicarea acestora sunt de competența organelor judiciare. … 18.Curtea a reținut, totodată, că a acționa diferit, în sensul verificării aspectelor ce țin de aplicarea legii, ar însemna o ingerință în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, și Decizia nr. 166 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 30 iulie 2020, paragrafele 15-17). … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (1) și (5) lit. b) teza finală raportat la art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală, ale art. 21 și art. 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și ale art. 549^1 alin. (3) teza întâi raportat la art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristache Rădulescu în Dosarul nr. 10.547/94/2018 al Judecătoriei Buftea – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Buftea – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește