DECIZIA nr. 127 din 20 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 180/4/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.641D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile Liviu Chioșa și Ministerul Justiției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 114 din 9 martie 2017.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 31 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 180/4/2016, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată, din oficiu, de instanța de judecată. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă arată că dispozițiile de lege criticate, care prevăd că dobânda legală acordată de instanțele de judecată pentru plata cu întârziere a drepturilor salariale se achită eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, aduc atingere dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât încalcă dreptul creditorului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Ținând cont că executarea unei hotărâri judecătorești face parte integrantă din proces, eșalonarea plății dobânzii legale, acordate la rândul său pentru întârzierea la plata unor sume la care creditorul era îndreptățit, este de natură să prelungească situația litigioasă dintre părți pentru o perioadă excesivă. Instanța are în vedere că perioada litigiului nu cuprinde doar cei 5 ani cât durează eșalonarea, ci și perioada în care s-a judecat cererea de acordare a dobânzii legale și perioada în care s-a judecat și executat cererea de acordare a debitului principal. Nu trebuie omis, din acest punct de vedere, că dobânzile legale la care se referă textul de lege criticat sunt dobânzile acordate ca urmare a multiplelor eșalonări stabilite prin ordonanțe de urgență anterioare cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar. Prin urmare, pe lângă faptul că autoritățile publice nu au acordat personalului bugetar sumele integrale la care acesta era îndreptățit, ceea ce a generat numeroase litigii pe rolul instanțelor judecătorești, și pe lângă faptul că plata debitului principal, în urma acestor litigii, a fost deseori eșalonată, pe perioade de minimum 5 ani, prin textul criticat în prezenta cauză s-a introdus și eșalonarea debitului accesoriu, cu consecința recuperării integrale a prejudiciilor suferite de personalul din sistemul bugetar într-un termen de minimum 10 ani, la care se adaugă perioadele în care s-au judecat litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Or, plata unor drepturi salariale restante într-un interval atât de lung nu este compatibilă cu dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, ceea ce aduce atingere atât dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3), cât și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 6.În opinia Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, dispozițiile criticate aduc atingere și prevederilor art. 53 din Constituție, deoarece acestea afectează dreptul creditorului de a-i fi soluționată cauza într-un termen rezonabil, fără ca vreo circumstanță excepțională să justifice o asemenea măsură. Astfel, în condițiile în care statul român s-a aflat într-o perioadă de creștere economică, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistică, invocarea unor constrângeri de natură bugetară nu mai constituie un motiv plauzibil pentru eșalonarea plății unor drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi fost incidentă o situație de criză economică, aceasta nu poate justifica plata unui prejudiciu provocat de statul roman într-un termen excesiv de lung. … 7.Instanța de judecată reține și că, aducând atingere dreptului creditorului la soluționarea cauzei sale într-un termen rezonabil, dispozițiile criticate înfrâng și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, conform cărora ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile prevăzute de Constituție. … 8.De asemenea, susține că au fost încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu s-a motivat urgența adoptării textului criticat. Astfel, în expunerea de motive se invocă faptul că motivul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 este dat de încetarea aplicabilității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013. Or, această motivare nu oferă nicio explicație pentru care s-ar impune eșalonarea plății dobânzii legale stabilite prin hotărâri judecătorești, mai ales în condițiile în care textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 face referire la hotărâri care se vor pronunța în viitor. Fiind vorba despre hotărâri încă nepronunțate când Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 a fost adoptată, Guvernul nu are cum să vorbească despre un anumit impact bugetar în cazul acestor potențiale hotărâri, fiind evident că nu impactul bugetar a generat adoptarea unei asemenea reglementări, ci doar tendința de perpetuare a unei practici instituite în perioada unei crize economice, practică ce nu mai are în prezent vreo justificare. … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010. … 11.Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, referitor la eșalonarea plății daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, consideră că, în considerarea unor situații, pentru menținerea echilibrului bugetar, statul poate impune asemenea măsuri de plată a „datoriilor“ față de anumite persoane care au calitatea de creditori ai statului. De altfel, legislația în materie permite cumulul dobânzilor cu despăgubirile datorate pentru prejudiciul creat ca urmare a întârzierii executării unei obligații. În sprijinul celor arătate, invocă și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 244 din 7 aprilie 2015. … 12.Totodată, Avocatul Poporului consideră că emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 a fost justificată de o situație de urgență. În acest sens, arată că problemele apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar au căpătat un caracter sistemic, întrucât sumele acordate prin hotărâri judecătorești, din cauza cuantumului acestora, au devenit în timp o sarcină oneroasă pentru bugetul statului, motiv pentru care Guvernul poate dispune asemenea măsuri de eșalonare a datoriilor față de creditorii statului. Prin normele criticate nu sunt afectate sau nesocotite drepturile și libertățile persoanelor fizice, ci, mai degrabă, întreaga ordonanță de urgență în ansamblul ei reglementează modul în care statul a înțeles să vină în sprijinul unor categorii de salariați din sistemul bugetar.  … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 și aprobată prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, dispoziții potrivit cărora „Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii până la 31 decembrie 2015, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.“  … 16.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen echitabil, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 115 alin. (4) și (6) privind condițiile emiterii ordonanțelor de urgență și limitele domeniului de reglementare prin ordonanțe de urgență. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la procesul echitabil.  … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a analizat problematica referitoare la eșalonarea unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale. Astfel, prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a reținut că „autoritatea publică este ținută a constitui un arsenal de mijloace care să permită executarea hotărârilor judecătorești, executare văzută ca parte integrantă a procesului civil, fără a cărei finalizare dreptul de acces la justiție nu poate fi calificat ca real și efectiv.“ Pentru aceasta, dispune „de un termen rezonabil pentru a identifica mijloacele adecvate de punere în executare a hotărârilor judecătorești, acest termen neputând însă să depășească ceea ce este strict necesar pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite în situațiile excepționale date.“ … 18.Prin aceeași decizie, Curtea a precizat „că autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii)“. Astfel, „mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.“ … 19.În prezenta cauză, autorul excepției, având în vedere natura diferită a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii, respectiv daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, apreciază că eșalonarea acestora prelungește soluționarea litigiilor peste ceea ce poate fi considerat ca reprezentând un termen rezonabil.  … 20.Curtea apreciază că susținerile autorului excepției relevă, într-adevăr, o situație care poate pune în discuție respectarea cerinței unui termen rezonabil în soluționarea acțiunilor formulate în fața instanțelor de judecată, întrucât eșalonarea plății sumelor reprezentând dobânzi legale prelungește situația litigioasă dintre părți, până la acoperirea în întregime a acestor sume. Pe de altă parte însă, observă că, deși diferite, sub aspectul naturii lor, de drepturile salariale la care s-a referit Curtea Constituțională în jurisprudența sa, drepturile bănești avute în vedere de autorul excepției sunt supuse totuși acelorași condiționări ce țin de existența unor resurse financiare suficiente pentru plata acestora și de riscul creării unor dezechilibre ori blocaje bugetare, fiind aplicabile, mutatis mutandis, aceleași considerente pe care le-a reținut în Decizia nr. 190 din 2 martie 2010. Prin urmare, reglementând modul de acordare a dobânzilor legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale din sectorul bugetar, legiuitorul a urmărit realizarea acestor drepturi într-o manieră care să nu afecteze modul de îndeplinire a altor obligații financiare și realizarea altor drepturi cuvenite personalului din sectorul bugetar prin insuficiența fondurilor. … 21.Autorul excepției consideră că riscul afectării sustenabilității finanțelor publice invocat în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 nu este justificat, existând resurse bugetare suficiente pe fondul creșterii economice. … 22.Curtea apreciază că aceasta nu este o veritabilă critică de neconstituționalitate, întrucât vizează oportunitatea reglementării și veridicitatea celor afirmate de Guvern în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014. Or, acestea sunt aspecte care nu intră în aria de control exercitată de instanța de contencios constituțional.  … 23.De asemenea, autorul excepției susține că, nefiind definitive, hotărârile judecătorești vizând acordarea dobânzilor legale nu puteau fi avute în vedere cu prilejul emiterii ordonanței de urgență ale cărei dispoziții sunt criticate. … 24.Față de această critică, Curtea reține că textul de lege criticat se referă la hotărâri judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, deci în perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014. Chiar dacă unele dintre aceste hotărâri nu deveniseră executorii la data emiterii acestui act normativ, legiuitorul putea estima impactul bugetar al acestora având în vedere numărul acțiunilor aflate pe rolul instanțelor având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. … 25.În sfârșit, în ceea ce privește existența unei situații extraordinare, care să justifice emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Curtea constată că, prin Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, a reținut că această condiție impusă de prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție este îndeplinită.  … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă în Dosarul nr. 180/4/2016 și constată că dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește