DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea-Corina Băjenaru.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Cristian-Vasile Terheș în Dosarul nr. 475/33/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.342D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că apărătorul ales al autorului excepției a depus la dosar o cerere prin care se arată că se menține cererea de judecare în lipsă, în caz de neprezentare a părților, și informează că nu va putea fi prezent la ședința de judecată, deoarece participă la o activitate științifică în străinătate. Atașează documente justificative. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate. Astfel cum s-a reținut în jurisprudența Curții, accesul liber la justiție și dreptul la un recurs efectiv presupun posibilitatea părților de a utiliza toate mijloacele procedurale, însă doar în formele și modalitățile prevăzute de legiuitor, care are competența exclusivă de a stabili reguli și proceduri speciale, inclusiv în privința părților care pot sesiza Curtea Constituțională. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 475/33/2020, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost invocată de Cristian-Vasile Terheș într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu permit sesizarea Curții Constituționale pentru exercitarea controlului constituționalității hotărârilor Parlamentului de încuviințare a măsurilor conținute în decretele Președintelui României de instituire sau de prelungire a stării de urgență, care violează drepturile omului, de instanțele judecătorești, cu o excepție de neconstituționalitate ridicată de una dintre părțile procesului. … 7.Se mai susține că titularii drepturilor vătămate prin hotărâri ale Parlamentului și acte subsecvente acestora trebuie să aibă dreptul să ridice o excepție de neconstituționalitate privind astfel de hotărâri, iar instanța judecătorească în fața căreia s-a ridicat excepția trebuie să aibă dreptul să sesizeze Curtea Constituțională cu astfel de excepții. … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 27 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.“ … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 – Statul de drept, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată în cadrul soluționării unei acțiuni având ca obiect anularea în parte a Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020, și a Hotărârii Parlamentului României nr. 4/2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020. Prin cele două hotărâri Parlamentul a încuviințat măsurile privind instituirea și, respectiv, prelungirea stării de urgență, adoptate de Președintele României prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, respectiv prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României. … 15.Referitor la decretul de instituire a stării de urgență, Curtea a reținut prin Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 94, că acesta este un act administrativ emis în exercitarea unei atribuții constituționale care pune în executare dispoziții legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți fundamentale și afectarea regimului unor instituții fundamentale ale statului și poate fi supus unui control în două trepte: primul este controlul exercitat, din oficiu, de Parlamentul României, în virtutea obligației prevăzute de art. 93 alin. (1) din Constituție, iar cel de-al doilea este controlul exercitat, la sesizarea subiecților de drept îndrituiți de lege, de Curtea Constituțională, prin intermediul hotărârii Parlamentului prin care se încuviințează sau nu se încuviințează starea de urgență, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție. … 16.Prin decizia menționată, paragraful 92, Curtea a mai reținut că, în procedura de încuviințare a instituirii stării de urgență, Parlamentul efectuează un control de temeinicie și legalitate a decretului Președintelui prin raportare la dispozițiile constituționale și legale referitoare la regimul juridic al stării de urgență. Prin hotărârea de încuviințare a instituirii stării de urgență, Parlamentul confirmă respectarea exigențelor legale, măsura adoptată fiind, astfel, asumată de cele două autorități publice. Controlul parlamentar efectuat asupra decretului Președintelui se realizează în temeiul Constituției și al legii, fiind expresia raportului juridic stabilit între cele două autorități publice cu privire la exercitarea partajată a atribuției constituționale referitoare la instituirea stării de urgență. … 17.Așadar, cele două categorii de acte, decretele Președintelui României de instituire și prelungire a stării de urgență și hotărârile Parlamentului prin care se verifică îndeplinirea condițiilor legale referitoare la instituirea acestor măsuri, reprezintă acte administrative care privesc raporturile cu Parlamentul, devenind incidente dispozițiile art. 126 alin. (6) din Constituție. Hotărârile Parlamentului sunt adoptate în exercitarea atribuțiilor constituționale ale acestuia, în calitate de organ reprezentativ al poporului român, și prin acestea nu se realizează o activitate de natură administrativă, ci se exercită un control parlamentar asupra decretelor emise de Președinte. … 18.Prin urmare, hotărârile Parlamentului nu pot fi supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, ci acestea pot fi supuse controlului de constituționalitate exercitat în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție și al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 19.Având în vedere cele de mai sus, Curtea observă că prezenta excepție de neconstituționalitate ridică două probleme de admisibilitate de naturi juridice diferite. Astfel, prima problemă de admisibilitate vizează în mod direct un aspect ce ține de natura controlului de constituționalitate (abstract/concret), respectiv legătura cu soluționarea cauzei a textelor contestate, iar a doua problemă de admisibilitate are în vedere limitele de competență a Curții Constituționale. Art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 constituie sediul materiei în privința condițiilor de admisibilitate ce țin de cadrul procesual în care se ridică excepția de neconstituționalitate (autoritatea în fața căreia se ridică excepția, titularul dreptului de a o invoca ori legătura cu soluționarea cauzei), precum și de obiectul excepției în sens de trăsături distinctive și definitorii ale normei care poate fi supusă controlului (caracterul său de act de reglementare primară, de a fi în vigoare și de a nu fi fost constatată ca fiind neconstituțională în precedent). În schimb, art. 61, art. 126 alin. (1), art. 142 alin. (1) și art. 146 lit. d) din Constituție, precum și art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 constituie un cadru referențial cu privire la condițiile de admisibilitate ce țin de limitele de competență ale instanței constituționale atunci când aceasta procedează la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea neputând să modifice sau să completeze textul criticat și nici să-l interpreteze sau să-l aplice în cauza a quo. Având în vedere natura acestor condiții de admisibilitate, precum și succesiunea logică a intervenirii acestora în procedura de analiză a admisibilității excepției de neconstituționalitate, Curtea se va pronunța mai întâi asupra celor cuprinse în art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, iar ulterior asupra celor ce privesc delimitarea competenței sale în raport cu celelalte autorități publice (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, paragraful 19). … 20.Cu privire la legătura cu soluționarea cauzei a textelor contestate, Curtea reține că în jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 651 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2017, sau Decizia nr. 243 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 30 mai 2019, Curtea a statuat că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Excepția de neconstituționalitate va fi însă admisibilă în situația în care sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. În cauza de față, se observă că însăși Legea fundamentală, prin dispozițiile art. 126 alin. (6), precum și Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, prin art. 5 alin. (1), exceptează de la controlul judecătoresc pe calea contenciosului administrativ actele administrative ale autorităților publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul. Or, excepția de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 27 din Legea nr. 47/1992 care reglementează competența Curții Constituționale de a se pronunța asupra constituționalității hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, precum și subiectele de sezină. … 21.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate apare ca fiind inadmisibilă, întrucât motivul inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ nu îl constituie dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ci chiar dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (6). … 22.În continuare, Curtea observă că autorul excepției critică art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 întrucât nu permite sesizarea Curții Constituționale pentru exercitarea controlului constituționalității hotărârilor Parlamentului de încuviințare a măsurilor conținute în decretele Președintelui României de instituire sau prelungire a stării de urgență, care violează drepturile omului, de instanțele judecătorești, cu o excepție de neconstituționalitate ridicată de una dintre părțile procesului. … 23.O astfel de critică vizează în realitate modificarea și completarea textului cu o ipoteză juridică pe care nu o reglementează, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența să creeze noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora. … 24.Totodată, având în vedere că excepția de neconstituționalitate și obiectul acesteia au fost stabilite de legiuitorul constituant prin art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate, prin critica formulată, tinde la modificarea normei constituționale prin introducerea unui nou obiect al excepției de neconstituționalitate – hotărârile Parlamentului. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Cristian-Vasile Terheș în Dosarul nr. 475/33/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește