DECIZIA nr. 127 din 10 martie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Ioana Chivu, Aurelia Liliana Cocolas, Maricica Tudorie, George Giugiuc, Mihaela Luminița Picioruș, Carmen Otilia Ionescu, Cornelia Tudor, Daniela Sterian, Mariana Vasilescu, Adina Gabriela Simici, Daniela Adam, Mihaela Epure, Liliana Joimirescu, Adela Necula, Constanța Iuliana Joimirescu și Marcela Cojocaru în Dosarul nr. 681/113/2018 al Tribunalului Brăila – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.745D/2018. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției au depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și solicită judecarea cauzei și în lipsă. … 4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 116D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Monica Alexe, Marina Ana, Felicia-Carmen Aschilean, Liana Bar, Virgil-Alin Bocoș, ClaudiaDiana Brândușan, Maria Cărlan, Felicia-Cristina Cîmpean, Monica Colceriu, Margareta-Erika Darwazeh, Tavifta Isac, Liliana Fodor, Augusta-Lucia Ghișa, Daniela-Marioara Groza, Teodora-Lucreția Nuț, Paloczi-Foszto Krisztina-Hajnal, Renata-Ioana Pintican, Ioana-Anamaria Pîrv, LilianaDoinaCarmencita Poliopol, Maria Pop, Adina-Maria Pop, Marius-Alin Popa, Luminița-Maria Popița, Eliza-Cristina Sabău, Amalia-Jana Stoia, Cristian-Doru Tomuș, Letiția-Claudia Vana și Mirela Vanea în Dosarul nr. 1.176/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 116D/2019 la Dosarul nr. 1.745D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, de vreme ce prevederile legale criticate sunt expresia opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, iar Constituția nu garantează dreptul la un anumit cuantum al salariului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 23 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 681/113/2018, Tribunalul Brăila – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ioana Chivu, Aurelia Liliana Cocolas, Maricica Tudorie, George Giugiuc, Mihaela Luminița Picioruș, Carmen Otilia Ionescu, Cornelia Tudor, Daniela Sterian, Mariana Vasilescu, Adina Gabriela Simici, Daniela Adam, Mihaela Epure, Liliana Joimirescu, Adela Necula, Constanța Iuliana Joimirescu și Marcela Cojocaru într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. … 9.Prin Încheierea din 3 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.176/117/2018, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Monica Alexe, Marina Ana, Felicia-Carmen Aschilean, Liana Bar, Virgil-Alin Bocoș, Claudia-Diana Brândușan, Maria Cărlan, Felicia-Cristina Cîmpean, Monica Colceriu, Margareta-Erika Darwazeh, Tavifta Isac, Liliana Fodor, Augusta-Lucia Ghișa, Daniela-Marioara Groza, TeodoraLucreția Nuț, Paloczi-Foszto Krisztina-Hajnal, Renata-Ioana Pintican, Ioana-Anamaria Pîrv, Liliana-Doina-Carmencita Poliopol, Maria Pop, Adina-Maria Pop, Marius-Alin Popa, Luminița-Maria Popița, Eliza-Cristina Sabău, Amalia-Jana Stoia, Cristian-Doru Tomuș, Letiția-Claudia Vana și Mirela Vanea într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece abrogarea dispozițiilor indicate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice are drept consecință retrogradarea autorilor excepției pe grila salarială. Astfel, în mod discriminatoriu, le sunt afectate salariile în raport cu alți funcționari publici din aceeași categorie socioprofesională cu funcții similare sau identice. În acest sens, se susține că dispozițiile legale abrogate eliminau inechitățile și discriminarea între anumite categorii de bugetari și recunoșteau un anumit cuantum al drepturilor salariale, astfel că aceste drepturi au caracterul de „bun“ protejat de art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 11.Autorii excepției mai susțin că nu se respectă principiul egalității, deoarece, deși munca salariaților din cadrul direcțiilor județene sau regionale de statistică este aceeași cu cea a celor din Institutul Național de Statistică (INS), salarizarea este diferită, diferența bazându-se pe un unic criteriu, cel teritorial, al locului muncii. Or, acest criteriu nu este unul obiectiv, de natură să justifice tratamentul juridic diferențiat. Sistemul statistic național se desfășoară prin INS și prin direcțiile sale, fiind în subordinea Guvernului, ca organ de specialitate al administrației publice centrale. Mai mult, caracterul unitar de tratare a personalului din întregul aparat al statisticii oficiale din România rezultă atât din Legea nr. 226/2009 a organizării și funcționării statisticii oficiale în România, cât și din Hotărârea Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică. Legea-cadru nr. 153/2017 a fost adoptată tocmai pentru a elimina discriminările din sistemul bugetar de salarii. Cu toate acestea, prevederile legale criticate discriminează categoria personalului direcțiilor județene/ regionale de statistică față de categoria personalului din cadrul INS sau față de personalul din celelalte instituții din subordinea Guvernului sau din celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale. Astfel, dispozițiile legale criticate au ca efect discriminarea autorilor excepției atât din perspectiva cuantumului salariilor (sens în care salariile din grila centrală prevăzute de legea-cadru în anexa nr. VIII, capitolul I, lit. A, pct. I pe anul 2022 sunt superioare celor din cadrul grilei teritoriale, prevăzute în anexa nr. VIII, capitolul I, lit. A, pct. II), cât și prin prisma acordării majorării de 15% pentru complexitatea muncii. … 12.În opinia autorilor excepției, are loc o restrângere a exercițiului dreptului la muncă, se încalcă egalitatea între cetățeni pe baza unui criteriu teritorial – cel al locului de muncă -, chiar dacă felul muncii, funcția, vechimea în muncă, nivelul de studii, categoria socioprofesională sunt identice sau similare. Se arată că în alte instituții s-au asimilat salariile de bază din cadrul direcțiilor județene cu cele din grila centrală (spre exemplu, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, Agenția Națională pentru Reforma Fiscală). … 13.În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind dreptul la salariu și egalitatea în drepturi și a Curții Europene a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării. … 14.Tribunalul Brăila – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal consideră că legiuitorul poate reglementa în orice fel salarizarea unei categorii de funcționari, dreptul la salariu fiind garantat, iar nu cuantumul acestuia. … 15.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 și reține că nivelul salariului nu este unul garantat și protejat prin Constituție, iar dreptul legiuitorului de a legifera, respectiv de a abroga anumite dispoziții legale nu echivalează cu încălcarea Constituției. Altfel, interpretarea contrară ar fi că legiuitorul nu ar putea niciodată să intervină și să modifice o dispoziție legală prin care, direct sau indirect, s-a stabilit un anumit drept salarial, dacă se are în vedere micșorarea acestuia, dar, dacă ar avea loc o majorare a salariului, atunci este posibilă modificarea legislativă, ceea ce nu poate fi acceptat. Stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale în sensul indicat de reclamanți. Invocă, de asemenea, considerente reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, potrivit cărora: „Dreptul salarial este unul lunar, iar cuantumul său nu este prestabilit illo tempore de legea de salarizare sub care a fost emis actul inițial prin care angajatul a intrat în raporturi de muncă“. Pentru personalul plătit din fonduri publice, contractele individuale de muncă și deciziile de numire prin care este consfințit/consfințită salariul/indemnizația/solda sunt încheiate sau emise cu respectarea și în temeiul prevederilor legii în vigoare la acel moment. Prin urmare, toate aceste acte juridice sunt subsecvente legii și se supun acesteia; prevederile lor nu au existență de sine stătătoare, ci sunt guvernate de lege, angajatorul acționând în baza și în temeiul legii. Totodată, instanța judecătorească reține că sistemul public de salarizare vizează retribuirea tuturor categoriilor de personal din sfera publică, iar criteriul esențial pe care legiuitorul îl are în vedere în determinarea cuantumului salariului/indemnizației/soldei diferitelor categorii de personal este existența unei anumite omogenități între atribuțiile și îndatoririle subiectelor care alcătuiesc respectivele categorii. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, notele scrise depuse de autorii excepției în Dosarul nr. 1.745D/2018, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: (…) … 11.cap. I, cuprinzând art. 1-13, și art. 32,32^1 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare;“. … 20.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor cuprinse în Constituție la art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne. … 21.De asemenea, sunt invocate prevederile art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la muncă, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării și ale art. 1 pct. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea generală a discriminării, precum și Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate reprezintă norme de abrogare a unor dispoziții cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv a art. 32 din ordonanța menționată, care stabilea că: „Salarizarea personalului Institutului Național de Statistică, inclusiv a personalului din direcțiile regionale și județene de statistică, se stabilește la nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.“ … 23.Sub acest aspect, referitor la critica de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului egalității în drepturi, Curtea reține că prevederile legale criticate vizează deopotrivă, în mod egal, atât personalul INS, cât și personalul din direcțiile regionale și județene de statistică, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Începând cu data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, drepturile salariale ale întregului personal menționat sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în legea menționată, astfel cum dispune art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. Prin urmare, Curtea constată că principiul egalității în drepturi nu este încălcat sub niciun aspect. … 24.Referitor la critica de neconstituționalitate vizând o pretinsă discriminare a personalului din direcțiile județene și regionale de statistică față de personalul care își desfășoară activitatea în cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută. Astfel, în Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Curtea a mai statuat că principiul egalității în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiași regim juridic unor situații care, prin specificul lor, sunt diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997). … 25.Totodată, în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituțională a reținut în mod constant faptul că nu constituie discriminare dacă, prin prisma unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile. … 26.De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). Curtea a mai statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. … 27.În consecință, Curtea constată că abrogarea, prin dispozițiile de lege criticate, a regulilor referitoare la salarizarea personalului din Institutul Național de Statistică și din direcțiile județene și regionale de statistică care funcționează în subordinea acestuia reprezintă expresia opțiunii legiuitorului în materia personalului plătit din fonduri publice. Legiuitorul este, așadar, în drept să modifice sistemul de salarizare existent și să îl înlocuiască cu unul nou, considerat adecvat pentru atingerea scopului urmărit, având în vedere și resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp, fără a fi încălcat principiul egalității în drepturi. … 28.În ceea ce privește critica privind încălcarea dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 41 privind dreptul la muncă și art. 44 privind dreptul de proprietate privată și a art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, invocat prin prisma art. 20 din Constituție, Curtea reține că aceste prevederi nu se opun competenței legiuitorului de a reforma sistemul de salarizare. Astfel, protecția acordată drepturilor salariale prin art. 44 din Constituție și art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se întinde în timp atât cât subzistă temeiul și baza legală a acordării lor. În consecință, dispozițiile constituționale antereferite și cele din actele juridice internaționale invocate nu sunt încălcate, de vreme ce acestea nu garantează dreptul persoanei de a obține pe viitor un anumit cuantum al salariului.  … 29.În raport cu cele enunțate, Curtea constată că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice. … 30.În fine, Curtea precizează că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 și încadrarea funcționarilor publici care își exercită raporturile de serviciu în direcțiile regionale sau județene de statistică, ce funcționează în subordinea Institutului Național de Statistică, organ de specialitate al administrației publice centrale de specialitate, în categoria funcționarilor publici din administrația publică centrală sau din unitățile teritoriale, în vederea stabilirii salariilor lunare, reprezintă în exclusivitate o operațiune de interpretare și aplicare a legii, ce revine autorității publice care are calitatea de angajator, iar în caz de litigiu, instanței judecătorești, fără a fi de resortul controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioana Chivu, Aurelia Liliana Cocolas, Maricica Tudorie, George Giugiuc, Mihaela Luminița Picioruș, Carmen Otilia Ionescu, Cornelia Tudor, Daniela Sterian, Mariana Vasilescu, Adina Gabriela Simici, Daniela Adam, Mihaela Epure, Liliana Joimirescu, Adela Necula, Constanța Iuliana Joimirescu și Marcela Cojocaru în Dosarul nr. 681/113/2018 al Tribunalului Brăila – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal și de Monica Alexe, Marina Ana, Felicia-Carmen Aschilean, Liana Bar, Virgil-Alin Bocoș, Claudia-Diana Brândușan, Maria Cărlan, Felicia-Cristina Cîmpean, Monica Colceriu, Margareta-Erika Darwazeh, Tavifta Isac, Liliana Fodor, Augusta-Lucia Ghișa, Daniela-Marioara Groza, Teodora-Lucreția Nuț, Paloczi-Foszto Krisztina-Hajnal, Renata-Ioana Pintican, Ioana-Anamaria Pîrv, Liliana-Doina-Carmencita Poliopol, Maria Pop, Adina-Maria Pop, Marius-Alin Popa, Luminița-Maria Popița, Eliza-Cristina Sabău, Amalia-Jana Stoia, CristianDoru Tomuș, Letiția-Claudia Vana și Mirela Vanea în Dosarul nr. 1.176/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brăila – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește