DECIZIA nr. 126 din 2 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 din Codul penal, excepție ridicată de Florian Cornel Traicea în Dosarul nr. 11.858/311/2017 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.614D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia Curții nr. 631 din 15 octombrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 11.858/311/2017, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Florian Cornel Traicea în soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 270 din 15 martie 2018 a Judecătoriei Slatina – Secția penală, prin care inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 326 din Codul penal. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 326 din Codul penal sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile coroborate ale art. 23 alin. (12) și ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, întrucât acestea sunt lipsite de previzibilitate. Susține, în acest sens, că actualul Cod penal prevede cerința ca declarația neadevărată, consemnată în cuprinsul înscrisului, să poată servi la producerea unei consecințe juridice, fără a indica însă și criteriul/criteriile legal/legale general/generale de diferențiere între declarațiile neadevărate ce produc consecințe juridice care atrag răspunderea contravențională și cele care atrag răspunderea penală. … 6.Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile din Codul penal privind infracțiunea de fals în declarații îndeplinesc condițiile de accesibilitate și previzibilitate, astfel cum au fost descrise prin jurisprudența constantă a Curții Constituționale. De asemenea, reține că instanța de la Strasbourg a admis faptul că, datorită caracterului de generalitate a legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută, iar numeroase legi utilizează, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin precise, în scopul evitării unei rigidități excesive și al adaptării la noile situații sociale ce se pot ivi. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 326 din Codul penal. Potrivit motivelor de neconstituționalitate dezvoltate în notele scrise ale autorului, acesta critică de fapt doar prevederile art. 326 alin. (1) din Codul penal. Așa încât, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie aceste dispoziții, care au următorul conținut: „(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.“ … 11.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că normele penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 23 alin. (12), potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii, și ale art. 73 alin. (3) lit. h), potrivit cărora prin lege organică se reglementează infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că motive de neconstituționalitate similare au fost examinate prin Decizia nr. 631 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1019 din 18 decembrie 2019, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 13.În motivarea soluției sale, instanța de control constituțional a reținut că normele penale criticate incriminează fapta persoanei care, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, face declarații necorespunzătoare adevărului unui funcționar public sau unei unități în care acesta își desfășoară activitatea, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe. Curtea a reținut, totodată, că falsul în declarații este o faptă de o anumită gravitate, care justifică includerea acesteia în grupul infracțiunilor de fals în înscrisuri, ținând seama că prin săvârșirea ei se aduce o îngrijorătoare atingere încrederii pe care trebuie să o inspire înscrisurile oficiale întocmite pe baza declarațiilor făcute în fața autorităților sau instituțiilor publice.  … 14.Astfel, Curtea a observat că elementul material al infracțiunii de fals în declarații constă în acțiunea de a face o declarație necorespunzătoare adevărului unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175 din Codul penal sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea, competentă să ia act de declarația respectivă. De asemenea, Curtea a reținut că, pentru ca acțiunea de a face o declarație necorespunzătoare adevărului unui funcționar public sau unei unități în care acesta își desfășoară activitatea să devină element material al infracțiunii de fals în declarații, trebuie constatată, printre altele, îndeplinirea cerinței esențiale ca declarația necorespunzătoare adevărului să fie dintre acelea care, potrivit legii sau împrejurărilor, servește la producerea vreunei consecințe juridice. În lipsa acestei posibilități de drept sau de fapt, declarațiile ar fi simple manifestări verbale, lipsite de orice eficiență juridică. … 15.Plecând de la aceste premise, Curtea a reținut că aptitudinea declarației de a produce consecințe juridice decurge, în primul rând, din lege, în condițiile în care legea este cea care stabilește, de regulă, obligativitatea declarației, condițiile și termenele în care trebuie făcută și îi determină efectele. În aceste condiții, Curtea a constatat că existența cazurilor în care legea prevede că declarația produce consecințe juridice nu prezintă nicio dificultate, întrucât se va ține seama de actul normativ care prevede această însușire a declarației (de exemplu, declarațiile de stare civilă, declarațiile de venituri, de impunere etc.). În același fel, Curtea a reținut că aptitudinea declarației de a produce consecințe juridice poate decurge din anumite împrejurări de fapt, cel mai adesea neprevăzute, cum este cazul situațiilor excepționale (forța majoră, starea de necesitate) care nu îngăduie întârzieri pentru luarea în considerare a unor declarații. Așadar, uneori, împrejurările de fapt – situațiile excepționale, precum starea de necesitate sau forța majoră – fac ca o declarație să fie producătoare de consecințe juridice. Cu alte cuvinte, Curtea a reținut că declarațiile ce servesc, potrivit împrejurărilor, la producerea unor consecințe juridice sunt cele care se fac în împrejurări excepționale – cum sunt evenimentele externe, imprevizibile, absolut invincibile și inevitabile (forța majoră) ori pericolul imediat și care nu poate fi înlăturat altfel (starea de necesitate), când producerea consecințelor juridice nu poate suferi nicio amânare. … 16.Totodată, Curtea a observat că și Codul penal din 1969 reglementa, în mod similar, falsul în declarații ca fiind: „Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituții de stat ori unei alte unități dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.“ Cu privire la aceste din urmă dispoziții de lege, în efectuarea controlului de constituționalitate a posteriori, Curtea a reținut în Decizia nr. 866 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 20 noiembrie 2007, că „Parlamentul, potrivit competenței sale, ca unică autoritate legiuitoare, în considerarea unor rațiuni de politică penală, de natură să ocrotească relațiile sociale referitoare la încrederea publică în declarațiile făcute oficial și care, potrivit legii sau împrejurărilor, servesc la producerea de consecințe juridice, poate, în acord cu art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, să reglementeze cu privire la infracțiuni, pedepse și regimul executării acestora“. … 17.În aceste condiții, Curtea a constatat că, reglementând infracțiunea de fals în declarații, legiuitorul a utilizat, încă din 1969, constant și uniform aceiași termeni pentru a stabili posibilitățile de drept sau de fapt în prezența cărora declararea necorespunzătoare a adevărului produce consecințe juridice, dispozițiile art. 326 din Codul penal fiind o reproducere a prevederilor art. 292 din Codul penal din 1969, singura diferență fiind aceea că prin prevederile art. 175 din noul Cod penal se are în vedere funcționarul public, spre deosebire de reglementarea anterioară, care avea în vedere atât funcționarul, cât și funcționarul public. Or, continuitatea în folosirea acelorași noțiuni în incriminarea falsului în declarații, având conținut normativ identic reglementării anterioare, constituie o garanție că dispozițiile de lege criticate nu au o formulare ambiguă, neclară și imprevizibilă, astfel că instanța de control constituțional a constatat că normele penale criticate nu aduc atingere cerințelor de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție. … 18.Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florian Cornel Traicea în Dosarul nr. 11.858/311/2017 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 326 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește