DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea Băjenaru.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă în Dosarul nr. 13.119/320/2019/a1 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 309D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 310D/2020 și nr. 398D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, respectiv ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă în Dosarul nr. 5.119/320/2019/a1 al acestei instanțe și de Sorin Constantin Sima în Dosarul nr. 4.343/331/2019 al Judecătoriei Vălenii de Munte. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 310D/2020 și nr. 398D/2020 la Dosarul nr. 309D/2020, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că aspectele invocate în susținerea acesteia țin de aplicarea art. 148 din Constituție, ce dispune cu privire la prioritatea de aplicare a reglementărilor Uniunii Europene față de dispozițiile contrare din legile interne, aspect reținut și în Decizia Curții Constituționale nr. 273 din 9 mai 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 13 februarie 2020, 14 februarie 2020 și 19 februarie 2020, pronunțate în dosarele nr. 13.119/320/2019/a1, nr. 5.119/320/2019/a1 și nr. 4.343/331/2019, Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă și Judecătoria Vălenii de Munte au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, respectiv a dispozițiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată, din oficiu, de Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă și de Sorin Constantin Sima în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații la executare în cadrul cărora contestatorii au invocat motive de fapt și de drept cu privire la titlul executoriu, respectiv să se constate caracterul abuziv al unei clauze din contractul de împrumut. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate prezintă relevanță în cadrul contestațiilor la executare în cadrul cărora contestatorii-debitori invocă inclusiv existența anumitor clauze abuzive în sensul Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, în cuprinsul contractelor de credit care, potrivit legii, constituie titluri executorii. Sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun“ prezintă o problemă de constituționalitate față de prevederile art. 148 alin. (2) din Constituție. … 9.Astfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat numeroase hotărâri prin care a stabilit modul de interpretare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, directivă transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 193/2000. … 10.În acest sens, menționează Hotărârea din 9 iulie 2015 pronunțată în Cauza C-348/14, Maria Bucura împotriva S.C. Bancpost – S.A., paragrafele 40-44, prin care s-a stabilit, în esență, că revine instanței naționale obligația de a aprecia din oficiu caracterul abuziv al clauzelor unui contract încheiat între un consumator și un profesionist din moment ce această instanță dispune de elementele de fapt și de drept necesare în acest scop. … 11.Totodată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a mai statuat că o instanță sesizată cu o contestație formulată de un consumator împotriva unei somații de plată trebuie să dispună din oficiu măsuri de cercetare judecătorească pentru a stabili dacă o clauză care figurează într-un contract încheiat între un profesionist și un consumator intră în domeniul de aplicare al Directivei nr. 93/13/CEE și, în caz afirmativ, trebuie să aprecieze din oficiu eventualul caracter abuziv al unei astfel de clauze [Hotărârea din 9 noiembrie 2010, pronunțată în Cauza C-137/08 VB Pénzügyi Lízing împotriva Ferenc Schneider, paragraful 56, și Hotărârea din 14 martie 2019, pronunțată în Cauza C-415/11 Mohamed Aziz împotriva Caixa dʼEstalvis de Catalunya, Tarragona i Manresa (Catalunyacaixa), paragraful 47]. … 12.În continuare se arată că dispozițiile legale criticate împiedică contestatorii și instanțele de executare să analizeze eventualele clauze abuzive din cuprinsul titlurilor executorii reprezentate de contracte de credit, fiind astfel încălcată ordinea juridică la care România a aderat și pe care s-a obligat, în temeiul art. 148 din Constituție, să o respecte. Conform principiului supremației, dreptul european are o valoare superioară față de legislațiile naționale ale statelor membre. Principiul supremației este valabil pentru toate actele europene care au caracter obligatoriu. Statele membre nu pot aplica o normă națională care ar fi contrară dreptului european. Principiul supremației garantează superioritatea dreptului european asupra legislațiilor naționale. Acesta este un principiu fundamental al dreptului european. La fel ca principiul efectului direct, acesta nu este menționat în tratate, însă a fost consacrat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În acest sens, este invocată și jurisprudența Curții de de Justiție a Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 17 decembrie 1970, pronunțată în Cauza C-11/70 Internationale Handelsgesellschaft mbH împotriva Einfuhr-und Vorratsstelle für Getreide und Futtermittel, și Hotărârea din 9 martie 1978, pronunțată în Cauza C-106/77 Administration des finances de l’État împotriva Société anonyme Simmenthal. … 13.În fine, se arată că, deși în temeiul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene se poate ignora o normă juridică contrară dreptului Uniunii Europene, este necesară intervenția Curții Constituționale pentru armonizarea legislației interne cu normele unionale. … 14.Așadar, instanța apreciază că prevederile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care acestea se aplică și în cadrul contestațiilor la executare în care se invocă existența unor clauze abuzive în cadrul contractelor de credit. … 15.Autorul excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 398D/2020 susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, anihilând posibilitatea consumatorilor de a formula, în cadrul contestațiilor la executare, apărări privitoare la validitatea titlului în baza căruia se solicită executarea silită. … 16.La nivel european, Directiva 93/13/CEE a Consiliului privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii reprezintă cea mai importantă măsură de uniformizare și de armonizare a dreptului contractelor în Europa, întrucât atinge esența contractului. Or, titlul executoriu ce are vocația de a fi atacat pe seama clauzelor abuzive inserate este, în același timp, un contract comercial ce intră sub incidența legii prin care a fost transpusă directiva, un contract încheiat între un comerciant (devenit creditor) și un consumator (devenit debitor). … 17.Judecătoria Vălenii de Munte apreciază, în Dosarul Curții Constituționale nr. 398D/2020, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, în esență, că contestatorul are la dispoziție o acțiune de drept comun pentru constatarea caracterului abuziv al clauzelor pe care le apreciază ca atare, prerogativă de care putea uza, nefiind ținut de vreun termen procedural de formulare a unei astfel de cereri. Debitorii au deschisă calea unei acțiuni de drept comun prin care să supună analizei instanțelor clauzele pe care le consideră abuzive, cuprinse în titlul executoriu. În consecință, noua reglementare nu lezează drepturile consumatorilor, ci, mai degrabă, îi disciplinează. De asemenea, arată că nu există un conflict cu dispozițiile Directivei 93/13/CEE întrucât, înainte de a se naște obligația instanțelor de a analiza, din oficiu, caracterul abuziv al anumitor clauze, este necesar ca acestea să fie legal învestite. … 18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 398D/2020, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în măsura în care permit invocarea, pe calea contestației la executare, a caracterului abuziv al clauzelor inserate în contractele încheiate cu consumatorii. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, care au următorul conținut: „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.“ … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Curtea, prin Decizia nr. 273 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 710 din 2 august 2023, răspunzând unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, a constatat constituționalitatea acestora. … 25.Curtea a observat că, anterior modificării operate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018, dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevedeau posibilitatea invocării în contestația la executare privind executarea silită întemeiată pe un alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și a unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu „numai dacă legea nu prevedea în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“. În prezent, norma procesuală reglementează această posibilitate „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun“. Ca efect al modificării legislative, s-a lărgit posibilitatea invocării unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu în cadrul procedurii contestației la executare, legea înlocuind condiția referitoare la inexistența unei căi procesuale specifice pentru desființarea lui cu condiția inexistenței oricărei căi procesuale, inclusiv a unei acțiuni de drept comun. Cu alte cuvinte, existența unei căi procesuale pentru desființarea titlului executoriu care nu este o hotărâre judecătorească, prevăzută de legea specială sau de dreptul comun, împiedică posibilitatea invocării unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu în cadrul procedurii contestației la executare. … 26.Prin Decizia nr. 1.082 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 1 noiembrie 2011, Curtea a statuat că procedura contestației la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează să fie valorificat. În cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdicțională în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, să invoce apărările de fond necesare. O soluție contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. Curtea a reținut că adoptarea acestei măsuri nu face, în realitate, decât să dea expresie preocupării legiuitorului de a preveni abuzul de drept constând în invocarea acelorași apărări în două căi de atac diferite, în scopul tergiversării cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Or, este firesc ca apărările de fond care privesc titlul executoriu și care pot duce la desființarea acestuia să poată fi invocate pe calea contestației la executare numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, Decizia nr. 816 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, sau Decizia nr. 420 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 octombrie 2005). … 27.Existența unei căi procesuale pentru desființarea titlului executoriu care nu este o hotărâre judecătorească, prevăzută fie de legea specială, fie de dreptul comun, în cadrul căreia partea interesată poate formula apărări prin invocarea unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu constituie rațiunea rezonabilă și suficientă pentru a înlătura posibilitatea reiterării acelorași apărări în calea de atac a contestației la executare, care ar avea drept consecință, pe de o parte, nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, și, pe de altă parte, tergiversarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. O atare reglementare este în acord cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și cu scopul pentru care a fost reglementată calea de atac a contestației la executare, respectiv acela de a înlătura neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau de a explicita titlul executoriu ce urmează să fie valorificat. În temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii. … 28.Cu privire la susținerile întemeiate pe dispozițiile art. 148 din Constituție, referitoare la posibilitatea ca, în cadrul contestației la executare, să poată fi invocat caracterul abuziv al clauzelor contractuale incluse în contractele în baza cărora a fost declanșată executarea silită, Curtea a constatat că aceste aspecte țin de modul de aplicare a legii de către instanța judecătorească, în acord cu prevederile art. 148 din Constituție, care prevăd prioritatea de aplicare a reglementărilor cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene față de dispozițiile contrare din legile interne. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă în dosarele nr. 13.119/320/2019/a1 și nr. 5.119/320/2019/a1 și de Sorin Constantin Sima în Dosarul nr. 4.343/331/2019 al Judecătoriei Vălenii de Munte și constată că dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă și Judecătoriei Vălenii de Munte și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește