DECIZIA nr. 124 din 20 martie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 5 iulie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ART. 3REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 7
ART. 3REFERIRE LALEGE 544 12/10/2001 ART. 21
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 162 26/02/2008
ART. 7REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ART. 8REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 162 26/02/2008
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ART. 20REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 42
ART. 20REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 20REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 6
ART. 20REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 7
ART. 20REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 26
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 20REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 8
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 1429 02/11/2010
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 162 26/02/2008
ART. 21REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 21
ART. 21REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 26
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 8
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 162 26/02/2008
ART. 22REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 1429 02/11/2010
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 39
ART. 23REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003 ART. 22
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 40
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 1429 02/11/2010
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 162 26/02/2008
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 835 17/11/2020





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 4.423/121/2015 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.315D/2016.2.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei“ din Galați. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei“ din Galați, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, precum și a înscrisului prin care autorul excepției formulează o reclamație administrativă, în temeiul art. 21 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și o plângere prealabilă, conform art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât i-a fost refuzată cererea de a i se comunica o copie a raportului din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.315D/2016.4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor formulate de autorul excepției, arătând că acestea excedează competenței Curții Constituționale. 5.Deliberând, Curtea respinge cererile formulate de autorul excepției ca inadmisibile, arătând că, potrivit art. 146 din Constituție și art. 11 din Legea nr. 47/1992, republicată, soluționarea acestora nu revine competenței sale. 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântului reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dreptul de opțiune al pacientului cu privire la păstrarea confidențialității datelor referitoare la starea sa de sănătate nu este un drept transmisibil, de care să poată uza, după decesul acestuia, aparținătorii. În susținerea acestor concluzii invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 162 din 26 februarie 2008.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.423/121/2015, Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003. Excepția a fost ridicată de Victor Belcin în cadrul unei acțiuni privind comunicarea unor informații de interes public.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 22 din Legea nr. 46/2003, potrivit cărora „Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres“, sunt neconstituționale în măsura în care se aplică și aparținătorului din familie care a semnat consimțământul informat de intervenție și asistență medicală și tratament, în contextul în care pacientul, care a și decedat, a avut afecțiuni grave, ce l-au pus în imposibilitatea reală de a-și mai putea exprima și da acest consimțământ. În acest sens invocă situația unei persoane care este aparent sănătoasă și care suferă un atac vascular cerebral și care nu poate anticipa acest eveniment. 9.Astfel, autorul excepției arată că dispozițiile de lege criticate sunt imprecise, neclare și imprevizibile, întrucât, prin semnarea consimțământului informat, aparținătorului i se recunoaște, practic, accesul la totalitatea datelor confidențiale. 10.De asemenea susține că este generată o situație contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece nu se stabilește o graniță între informațiile la care aparținătorul are acces pentru a-și da acordul informat și restul informațiilor care devin confidențiale, de la un nivel nedefinit. 11.Totodată, consideră că sunt încălcate principiile statului de drept și se aduce atingere principiului asigurării unei căi de recurs efective și reale împotriva acțiunilor ilicite, provenind de la agenții statului, întrucât se creează o imunitate specială pentru cadrele medicale, acestea neputând fi trase la răspundere pentru activitatea desfășurată. Consideră că, în condițiile existenței unor reale și justificate suspiciuni asupra legalității activității și a rezultatelor medicale, informațiile privind datele medicale devin de interes public, ieșind din sfera confidențialității. 12.În sfârșit, autorul excepției susține și că dispozițiile art. 22 din Legea nr. 46/2003 nu pot fi justificate de necesitatea respectării vieții de familie, vieții private și intime, întrucât o persoană decedată nu se mai poate bucura de aceste drepturi. Din contră, apreciază că, prin accesul aparținătorului la datele confidențiale privind pacientul, devine posibilă tocmai realizarea de drepturi în favoarea persoanei decedate, în condițiile în care au fost nesocotite prevederi legale, care trebuie dovedite. 13.Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, deoarece dreptul de opțiune al pacientului cu privire la păstrarea confidențialității datelor referitoare la starea de sănătate, prin natura sa, nu este unul transmisibil după moarte.14.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.15.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, prin Decizia nr. 162 din 26 februarie 2008.16.Avocatul Poporului apreciază, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003. Curtea constată însă că art. 22 din Legea nr. 46/2003 are un singur alineat și nu conține o enumerare de ipoteze indicate cu litere. Prin urmare, reține ca fiind obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 22 din Legea nr. 46/2003, având următoarea redactare: „Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.“20.Autorul excepției susține că dispozițiile acestui text de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare și art. 31 alin. (1) privind dreptul la informație. De asemenea, consideră că sunt încălcate următoarele prevederi internaționale: art. 42 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind dreptul de acces la documente și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un remediu efectiv, art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul la satisfacție efectivă împotriva actelor care violează drepturile fundamentale, art. 6,art. 7 și art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitoare la dreptul la viață, interzicerea torturii și tratamentelor crude, respectiv egalitatea în fața legii, și art. 4 pct. 4 din Declarația promovării drepturilor pacienților în Europa, privind dreptul de acces al pacienților la dosarele medicale.21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 22 din Legea nr. 46/2003 au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate prin raportare la critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 162 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 3 aprilie 2008, și Decizia nr. 1.429 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011, Curtea a reținut, în esență, că prevederile art. 21 și 22 din Legea nr. 46/2003 se referă la „informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale“. Acest tip de informații privind sănătatea persoanei intră în noțiunea de viață privată, fiind prin urmare un mod de a realiza protecția drepturilor prevăzute de art. 26 din Constituție, consacrate în egală măsură și în art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest context, Curtea Constituțională a invocat Hotărârea din 25 februarie 1997, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța „Z. contra Finlandei“, în care s-a arătat că „protecția datelor personale, nu în ultimul rând a datelor cu caracter medical, este de o importanță fundamentală pentru ca o persoană să se poată bucura de dreptul său la respectarea vieții private și a vieții de familie așa cum este acesta garantat de art. 8 din Convenție. [… ] în lipsa unei asemenea protecții, persoanele care necesită îngrijire medicală nu ar mai fi dispuse să furnizeze informații cu caracter personal și intim, necesare prescrierii tratamentului apropiat pentru boala de care suferă sau să consulte un medic, ceea ce ar fi de natură să le pună viața în pericol, iar, în caz de boli transmisibile, un asemenea pericol poate exista pentru colectivitate. […] De aceea, legislația internă a statelor trebuie să cuprindă garanții adecvate pentru a împiedica orice comunicare sau divulgare de date cu caracter personal privitoare la sănătatea persoanei, în conformitate cu dispozițiile art. 8 paragraful 1 al Convenției.“22.Prin Decizia nr. 162 din 26 februarie 2008, Curtea a constatat și că dispozițiile art. 22 din Legea nr. 46/2003 nu încalcă obligația respectării Constituției, a supremației sale ori a legilor. 23.Totodată, prin Decizia nr. 1.429 din 2 noiembrie 2010, Curtea a reținut că normele imperative care instituie confidențialitatea datelor privind pacientul pot ridica, în anumite situații, probleme cu privire la posibilitatea unor persoane de ași realiza drepturile, în măsura în care acestea depind de informațiile privind starea medicală a pacientului. Acesta este motivul pentru care prevederile art. 22 din Legea nr. 46/2003 au permis legiuitorului să instituie excepții de la regula prevăzută de art. 21 din aceeași lege. În acest sens, Curtea a amintit art. 39 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, care stabilește că folosirea informațiilor privind pacienții este permisă în situația când:a)există o dispoziție legală în acest sens;b)există acordul persoanei în cauză;c)datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii unei persoane sau a comunității, după caz;d)datele sunt necesare pentru efectuarea urmăririi penale.24.Curtea constată că, după republicarea Legii nr. 95/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, această reglementare face obiectul art. 40 alin. (2) din legea menționată.25.Curtea apreciază că cele reținute prin Decizia nr. 162 din 26 februarie 2008 și Decizia nr. 1.429 din 2 noiembrie 2010 răspund criticilor formulate în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea celor statuate în jurisprudența sa. 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 4.423/121/2015 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 22 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x