DECIZIA nr. 123 din 2 martie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 521 din 19 mai 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 80
ActulREFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 83
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 80
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 83
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 80
ART. 1REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 83
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 422 23/06/2020
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 113 25/02/2020
ART. 3REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 4REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 80
ART. 4REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 83
ART. 4REFERIRE LACODUL VAMAL 10/04/2006 ART. 270
ART. 5REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 5REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 80
ART. 5REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 83
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 7REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 80
ART. 7REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 83
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 80
ART. 10REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 83
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 106 25/02/2020
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 648 17/10/2019
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 207 09/04/2019
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 774 28/11/2017
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 527 11/07/2017
ART. 13REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 80
ART. 13REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 83
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 464 13/07/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 433 24/06/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 485 13/07/2021





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Mihaela Ionescu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) și ale art. 83 alin. (2) teza întâi din Codul penal, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Piatra-Neamț – Secția penală în Dosarul nr. 3.824/279/2017 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.366D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, considerând că autoarea acesteia critică normele procesual penale ce fac obiect al excepției prin raportare la dispozițiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, realizând o comparație între instituția renunțării la aplicarea pedepsei și instituția amânării aplicării pedepsei, pe de o parte, și instituția renunțării la urmărirea penală, pe de altă parte, aspect inadmisibil în formularea unei excepții de neconstituționalitate. Invocă, în acest sens, Decizia Curții nr. 422 din 23 iunie 2020. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând Decizia Curții nr. 113 din 25 februarie 2020.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.824/279/2017, Judecătoria Piatra-Neamț – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) și ale art. 83 alin. (2) teza întâi din Codul penal. Excepția a fost ridicată din oficiu în soluționarea unei cauze penale în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, din perspectiva necorelării limitelor de pedeapsă pe care le impun cu cele instituite de dispozițiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, necorelare care atrage un tratament juridic substanțial diferit persoanelor aflate în situații identice. În concret, observă că, potrivit dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 5 ani, iar, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) teza întâi din Codul penal, nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 7 ani sau mai mare. În schimb, conform art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei. 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.7.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) și ale art. 83 alin. (2) teza întâi din Codul penal sunt constituționale. În acest sens, reține că tratamentul juridic diferențiat instituit prin dispozițiile de lege criticate este justificat, având în vedere faptul că limitele de pedeapsă nu reprezintă un drept fundamental, ci constituie expresia politicii penale a legiuitorului.8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) și ale art. 83 alin. (2) teza întâi din Codul penal, care au următorul cuprins: – Art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal: „Nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă: […] d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 5 ani.“;– Art. 83 alin. (2) teza întâi din Codul penal: „Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 7 ani sau mai mare. […]“.11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției.12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate determină neconstituționalitatea dispozițiilor criticate prin compararea lor cu prevederile art. 318 din Codul de procedură penală, solicitând, în esență, ca instanța de judecată să aibă posibilitatea de a realiza un examen de individualizare a pedepsei, pentru a dispune renunțarea la aplicarea acesteia ori amânarea aplicării pedepsei, în condiții similare dispunerii de către procuror a renunțării la urmărirea penală, în caz contrar textele de lege criticate fiind neconstituționale. Curtea reține însă că, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“, așa încât constată că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.13.Curtea constată, totodată, că a mai fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d), respectiv ale art. 83 alin. (2) din Codul penal, motivele de neconstituționalitate fiind formulate din aceeași perspectivă. Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva acestor critici, instanța de control constituțional a apreciat că se realizează o comparație între instituția renunțării la aplicarea pedepsei și instituția renunțării la urmărirea penală și, având în vedere aceste aspecte, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, prin deciziile nr. 527 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 15 octombrie 2017; nr. 774 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2018; nr. 207 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 4 iulie 2019; nr. 648 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 17 decembrie 2019, respectiv nr. 106 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 18 mai 2020. 14.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) și ale art. 83 alin. (2) teza întâi din Codul penal, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Piatra-Neamț – Secția penală în Dosarul nr. 3.824/279/2017.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Piatra-Neamț – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x