DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea Băjenaru.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Costel Ghiță în Dosarul nr. 4.424/2/2016/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 103D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosar o cerere de judecare în lipsă. … 4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 245D/2020, nr. 266D/2020, nr. 2.260D/2020 și nr. 2.279D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Ioana Sfîrâială în Dosarul nr. 8.511/2/2018*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Ordinul Tehnicienilor Dentari din România în Dosarul nr. 138/36/2018*/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Teodora Condruz și societățile Metropolitan Security – S.R.L. și Ippon Med – S.R.L., ambele din Mediaș, în Dosarul nr. 118/57/2020/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Andrei Sfîrâială în Dosarul nr. 3.143/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală. … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 6.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 2.260D/2020 Teodora Condruz a depus note scrise prin care precizează că a încetat să mai exercite profesia de consilier juridic în cadrul Societății Metropolitan Security – S.R.L. din Mediaș. … 7.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 245D/2020, nr. 266D/2020, nr. 2.260D/2020 și nr. 2.279D/2020 la Dosarul nr. 103D/2020, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții, sens în care menționează Decizia nr. 100 din 16 martie 2023 sau Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.424/2/2016/a1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost invocată de Costel Ghiță într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate ridicată în cadrul soluționării unei contestații. … 10.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.511/2/2018*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992. Excepția a fost invocată de Ioana Sfîrâială într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva sentinței civile prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. … 11.Prin Încheierea din 21 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 138/36/2018*/a1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992. Excepția a fost invocată de Ordinul Tehnicienilor Dentari din România într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. … 12.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 118/57/2020/a1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Excepția a fost invocată de Teodora Condruz și societățile Metropolitan Security – S.R.L. și Ippon Med – S.R.L., ambele din Mediaș, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. … 13.Prin Decizia penală nr. 9/R din 15 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.143/2/2020, Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992. Excepția a fost invocată de Andrei Sfîrâială într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „de la pronunțare“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate este neconstituțională, deoarece termenul de declarare a recursului ar trebui să curgă de la comunicarea soluției de respingere a cererii de sesizare a instanței constituționale. … 15.De asemenea, se apreciază că sintagma „care are legătură cu soluționarea cauzei“ din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 la care fac trimitere prevederile alin. (5) al aceluiași articol nu conferă standardul de claritate și previzibilitate indicat de art. 1 din Constituție. Formularea alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992 este generală și extrem de vagă, iar lipsa unor criterii privind modul în care se definește conduce deseori la un refuz al judecătorului național de a trimite Curții Constituționale o cerere din partea unui justițiabil pentru examinarea conformității cu Legea fundamentală a unor norme legale. Judecătorul fondului se substituie rolului Curții Constituționale și nici nu motivează respingerea cererii de sesizare a instanței constituționale. … 16.Astfel, și sintagma „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1) […], instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale“ din cuprinsul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este neconstituțională, întrucât este neclară, imprecisă și creează confuzii în sensul că instanța în fața căreia este ridicată o excepție de neconstituționalitate dispune de un drept absolut de a decide dacă excepția invocată are sau nu legătură cu soluționarea cauzei, substituindu-se Curții Constituționale în sensul că poate decide aleatoriu dacă există sau nu legătura cu soluționarea cauzei. Sintagma criticată este în contradicție și cu noțiunea de proces echitabil în fața unei instanțe independente și imparțiale. … 17.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 18.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală apreciază că, în măsura în care art. 29 din Legea nr. 47/1992 se interpretează ca un text ce conferă Curții Constituționale competența materială de a se pronunța asupra admisibilității cererii de sesizare din perspectiva „legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului“, acesta este neconstituțional. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 29 alin. (1) și (5):(1)Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.[…](5)Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. …  … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 146 lit. d) privind atribuția Curții Constituționale de a se pronunța asupra excepțiilor de neconstituționalitate, art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate în privința criticii referitoare la momentul de la care începe să curgă termenul de formulare a recursului împotriva încheierii de respingere a Curții Constituționale, respectiv de la pronunțare, și nu de la comunicare, Curtea reține că în jurisprudența sa a statuat că respingerea cererii de sesizare poate avea loc exclusiv pentru motivele expres și limitativ enumerate în art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, care sunt pur obiective și strict legate de îndeplinirea unor condiții procedurale. Prin urmare, autorului excepției, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate. Obiectul recursului constă în verificarea legalității respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 14 octombrie 2020, paragrafele 17 și 18).  … 25.În continuare, referitor la condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor, Curtea a reținut în jurisprudența sa că aceasta reprezintă un aspect esențial al controlului concret de constituționalitate. Totodată, sfera de cuprindere a acestei condiții de admisibilitate înglobează interesul procesual al ridicării excepției de neconstituționalitate, precum și relevanța textului criticat în soluționarea cauzelor. Întrunirea cumulativă a acestor două elemente ale excepției de neconstituționalitate raportat la cadrul procesual existent nu determină o antepronunțare a instanței de judecată și nu limitează dreptul părților de a ridica excepția de neconstituționalitate ca mijloc de realizare a controlului concret de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 2 aprilie 2019, paragraful 19).  … 26.Așadar, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15).  … 27.Faptul că judecătorul fondului poate să respingă cererea de sesizare a Curții Constituționale nu echivalează cu substituirea acestuia rolului instanței constituționale, justițiabilul având la îndemână recursul reglementat de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Astfel, dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură pe care instanța de judecată sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. În situația în care instanța de judecată constată că excepția este admisibilă, va dispune sesizarea Curții Constituționale, care, în aceste condiții, își va exprima opinia cu privire la contrarietatea dintre textul contestat din punctul de vedere al constituționalității și textul de referință pretins încălcat. Atunci când excepția este inadmisibilă, instanța de judecată o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională, partea având, în această situație, posibilitatea formulării recursului prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. … 28.Referitor la cerința de precizie, claritate și previzibilitate a normei juridice, Curtea, prin Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, ori Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, a reținut că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. Prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a precizat că previzibilitatea legii presupune ca aceasta să fie suficient de precisă și clară pentru a putea fi aplicată, altfel spus, să permită persoanelor interesate – care pot apela la nevoie la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. … 29.Prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este îndeplinită cerința de previzibilitate a legii atunci când justițiabilul are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanțe și, dacă este cazul, în urma obținerii unei asistențe juridice adecvate, care sunt efectele juridice ale actelor sau omisiunilor sale. … 30.Analizând dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în raport cu aceste repere ale jurisprudenței instanței de contencios constituțional, precum și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă că dispozițiile de lege criticate au un conținut clar și previzibil. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Costel Ghiță în Dosarul nr. 4.424/2/2016/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Ioana Sfîrâială în Dosarul nr. 8.511/2/2018*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Ordinul Tehnicienilor Dentari din România în Dosarul nr. 138/36/2018*/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Teodora Condruz și societățile Metropolitan Security – S.R.L. și Ippon Med – S.R.L., ambele din Mediaș, în Dosarul nr. 118/57/2020/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, și de Andrei Sfîrâială în Dosarul nr. 3.143/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește