DECIZIA nr. 122 din 28 februarie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Remus Rostaș în Dosarul nr. 21.940/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.861D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12 februarie 2019, în prezența reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Sorin-Ioan Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunțării pentru data de 28 februarie 2019, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Sentința civilă nr. 3.822 din 19 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.940/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Remus Rostaș, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, faptul că „nici în cuprinsul Codului rutier și nici în regulamentul de aplicare nu sunt definite noțiunea de «dispoziție a polițistului rutier» și nici noțiunea de «dispoziție a polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu»“. Ca atare, dispozițiile legale criticate nu se pot referi la orice acțiune a polițistului rutier aflat în exercițiul atribuțiilor sale, ci pot avea în vedere doar ipoteza în care sancțiunea prevăzută de norma incriminată să se aplice „doar celor care nu respectă dispozițiile date de polițistul rutier când acesta dirijează circulația și, mai mult, doar acele dispoziții strict referitoare la dirijarea circulației“. Totodată, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, având în vedere faptul că este de notorietate recunoașterea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a contravențiilor rutiere ca fiind de natură penală. … 5.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât previzibilitatea, condiție a principiului legalității, astfel cum este înțeles în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, presupune ca legea să fie elaborată în termeni suficient de clari și preciși, pentru ca situațiile în care se va aplica și consecințele pe care le va produce aplicarea sa să fie previzibile. Cu toate acestea, în hotărârea din Cauza Sunday Times împotriva Marii Britanii, instanța europeană a precizat că o anumită doză de imprecizie nu este incompatibilă cu acest principiu, întrucât o rigiditate excesivă în redactarea legilor poate conduce la crearea unor norme juridice inadaptabile la schimbările intervenite în societate. Astfel cum a fost stipulat în hotărârea din Cauza Catoni împotriva Franței, noțiunea de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului în cauză, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de calitatea destinatarilor legii. Previzibilitatea nu se opune faptului ca persoana în cauză să recurgă la consiliere de specialitate pentru a putea evalua consecințele unei acțiuni determinate. … 6.Instanța de judecată arată că, din interpretarea textelor legale aplicabile speței, rezultă cu claritate faptul că dispozițiile polițistului rutier prin care contravenientul este somat să rămână în autoturism în timp ce agentul constatator verifică documentele sau întocmește procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reprezintă o dispoziție dată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a cărei nerespectare întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că este excesivă cerința de definire a fiecărui termen, respectiv a fiecărei sintagme utilizate de textul de lege, întrucât Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că se definesc doar acei termeni care „au un înțeles diferit de cel obișnuit“. Se invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 184 din 29 martie 2016. … 9.Avocatul Poporului opinează în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și respectă considerentele de principiu stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Mai mult, „interpretarea și aplicarea unor asemenea texte depind de practică. Funcția decizională acordată instanțelor servește tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și evident previzibil“. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele depuse la dosar, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: […] f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu“. … 13.În opinia autorului excepției, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. … 14.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că a mai examinat, în jurisprudența sa, constituționalitatea dispozițiilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin raportare la aceleași texte constituționale invocate și în prezenta cauză, relevante fiind, în acest sens, Decizia nr. 287 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, sau Decizia nr. 42 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 23 martie 2010. … 15.Prin aceste decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că textul de lege criticat este constituțional, întrucât prevede, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, respectiv „asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului“. Așa fiind, reglementarea unor sancțiuni contravenționale pentru încălcarea acestor reguli este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit și nu aduce nicio atingere obligației constituționale referitoare la respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. … 16.Totodată, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 42 din 14 ianuarie 2010, că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. … 17.Cu privire la pretinsa lipsă de claritate a textului legal criticat, Curtea, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, reamintește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă; or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36). … 18.Cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu principiul clarității și previzibilității legii au fost înglobate de instanța de contencios constituțional în propria jurisprudență, ilustrativă fiind, în acest sens, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016. … 19.Având în vedere considerentele de principiu redate mai sus, Curtea urmează să analizeze dacă sintagmele invocate de autorul excepției, și anume „dispoziție a polițistului rutier“ și „dispoziție a polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu“, respectă criteriile de accesibilitate, claritate și previzibilitate ale normei juridice, astfel cum au fost subliniate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și în cea a Curții Constituționale. … 20.Astfel, Curtea reține că, potrivit art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor“, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din același act normativ, „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie“. Ca atare, în elaborarea actelor normative, organul legislativ trebuie să se asigure că folosirea termenilor se realizează într-un mod riguros, într-un limbaj și stil juridic, care este prin excelență un limbaj specializat și instituționalizat. În doctrină s-a arătat că precizia și claritatea limbajului folosit în domeniul juridic se obțin din analizarea și utilizarea cât mai adecvată a termenilor și expresiilor, ținând seama de semnificația lor în mod curent, precum și de respectarea cerințelor gramaticale și de ortografie, realizându-se asigurarea unității terminologice a stilului juridic. Astfel, deși legiuitorul, în cadrul procedurii de legiferare, poate opera cu termeni de drept comun, aceștia trebuie folosiți adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod putându-se ajunge la respectarea unei unități terminologice a stilului juridic. … 21.Analizând prevederile legale criticate în prezenta cauză, reiese cu claritate faptul că dispozițiile polițistului rutier prin care contravenientul este somat să rămână în autoturism în timp ce agentul constatator verifică documentele sau întocmește procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reprezintă dispoziții date în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a căror nerespectare întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Remus Rostaș în Dosarul nr. 21.940/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește