DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului și ale art. 63 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, excepție ridicată de Vasile Tofan și Societatea Global Eco Center – S.R.L. din Câmpulung, județul Argeș, în Dosarul nr. 3.436/205/2016 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 418D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc autorii excepției de neconstituționalitate. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, întrucât autorii excepției au fost condamnați în temeiul dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011. Totodată, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011, apreciind că acestea sunt clare și previzibile. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 13 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.436/205/2016, Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului și ale art. 63 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor. Excepția a fost ridicată de Vasile Tofan și Societatea Global Eco Center – S.R.L. din Câmpulung, județul Argeș, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat de autorii excepției împotriva unei sentințe penale pronunțate de Judecătoria Câmpulung. Inculpații-autori ai excepției de neconstituționalitate au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005. În apel, aceștia au formulat cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută la art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 în infracțiunea prevăzută la art. 63 din Legea nr. 211/2011. Apelul declarat de inculpații-autori ai excepției de neconstituționalitate a fost admis, a fost înlăturată condamnarea lor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, cu toate consecințele, respectiv aplicarea pedepselor principale, complementare și accesorii, iar în baza art. 386 din Codul de procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor inculpaților, din infracțiunea prevăzută de art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 în infracțiunea prevăzută de art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011. Totodată, în temeiul art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală și art. 122 alin. (1) lit. d) din Codul penal anterior coroborat cu art. 124 din Codul penal anterior, s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție specială a răspunderii penale. Autoarea excepției de neconstituționalitate Societatea Global Eco Center – S.R.L. din Câmpulung, județul Argeș, este operator economic care desfășoară activități de tratare a deșeurilor, având autorizație/autorizație integrată de mediu emisă de către autoritățile competente pentru protecția mediului, iar autorul excepției Vasile Tofan este administrator al societății menționate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 au un caracter general și ambiguu, neindicând, în mod clar și concret, în ce constă conduita incriminată, respectiv care este sfera de cuprindere a sintagmei „neluarea măsurilor de eliminare totală“, întrucât din modul de reglementare a infracțiunii nu poate fi determinat sensul noțiunilor „măsurilor“ și „eliminare totală“. De asemenea, susțin că dispozițiile art. 63 din Legea nr. 211/2011 fac trimitere la „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii“, fără a defini care sunt măsurile obligatorii și în ce constă luarea acestor măsuri sau nerespectarea lor. … 6.Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens reține că nu pot fi identificate neconcordanțe între cele două texte de lege menționate în cererea de schimbare a încadrării juridice, care să impună declararea ca neconstituțională a acestora. Susține, de asemenea, că normele criticate nu încalcă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ce rezultă din principiul statului de drept și nici principiul legalității incriminării și a pedepsei. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului și ale art. 63 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor. Având în vedere motivele de neconstituționalitate formulate de autori, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 28 martie 2014, în forma anterioară modificării și completării acestora prin art. I pct. 11 din Legea nr. 166/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 13 iulie 2017. Deși dispozițiile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor au fost abrogate prin art. 71 alin. (1) lit. a) din capitolul VII al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 26 august 2021, Curtea va avea în vedere cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. Textele de lege criticate au următorul conținut: – Art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005: „(5) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani următoarele fapte: […] b) neluarea măsurilor de eliminare totală a substanțelor și preparatelor periculoase care au devenit deșeuri; […]“; … – Art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011: „(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte: […] b) neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase; […].“ …  … 11.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele de lege criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (1) privind inviolabilitatea libertății individuale, alin. (9) privind punerea în libertate a celui reținut sau arestat, alin. (12) referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei și alin. (13) privind natura penală a sancțiunii privative de libertate. Din analiza criticilor formulate rezultă că motivarea excepției de neconstituționalitate vizează și încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, urmând ca și acestea să fie reținute drept texte de referință. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 în raport cu cadrul procesual în care a fost invocată, Curtea constată că în speță este incidentă una dintre cauzele de inadmisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate, expres consacrate de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv lipsa legăturii excepției de neconstituționalitate cu cauza în care a fost ridicată. Astfel, interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea a statuat în mod constant că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepție (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). … 13.Raportat la jurisprudența anterior citată, Curtea constată că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens neconstituțional a dispozițiilor art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea sunt aplicate de către instanța de judecată. Or, câtă vreme în cauză nu subzistă o astfel de ipoteză, întrucât, prin Decizia penală nr. 190/A din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.436/205/2016, Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul declarat de inculpații-autori ai excepției de neconstituționalitate, a înlăturat condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, cu toate consecințele, respectiv aplicarea pedepselor principale, complementare și accesorii, iar, în baza art. 386 din Codul de procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpaților, din infracțiunea prevăzută de art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 în infracțiunea prevăzută de art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011, dispozițiile art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, cât privește sintagma „neluarea măsurilor de eliminare totală“, nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată și, prin urmare, aceasta este inadmisibilă în raport cu art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992. … 14.În aceste condiții, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005. … 15.Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011, având în vedere criticile referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a sintagmei „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii“, Curtea reține că, în ceea ce privește incriminarea unei fapte, a statuat, în jurisprudența sa, că dispozițiile legale incriminatoare constituie o expresie a prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (12), potrivit cărora „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii“, precum și ale art. 73 alin. (3) lit. h), care reglementează competența legiuitorului de a stabili infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. În temeiul dispozițiilor constituționale menționate, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru acea faptă (Decizia nr. 1.205 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 9 noiembrie 2011). Astfel, dacă prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție indică autoritatea competentă să reglementeze infracțiunile – Parlamentul, respectiv Guvernul pe calea delegării legislative constituționale -, relațiile sociale reglementate, procedura și majoritatea de vot necesare incriminării, dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție implică exigența ca infracțiunile și pedepsele să fie stabilite numai printr-un act normativ cu forță de lege – „în temeiul legii“ -, iar prin trimiterea la „condițiile legii“ trebuie realizată coroborarea cu art. 1 alin. (5) din Constituție care consacră principiul legalității și impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile. … 16.Totodată, Curtea a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea în acest sens spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). De aceea, o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita.  … 17.În concluzie, Curtea a constatat că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. … 18.Cu toate acestea, Curtea a reținut că, având în vedere principiul generalității legilor, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 19.Aplicând considerentele de principiu anterior enunțate, prin prisma cerințelor de claritate și previzibilitate, la dispozițiile art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011, cât privește sintagma „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii“, din perspectiva lipsei unei definiții legale a măsurilor obligatorii, Curtea reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 211/2011, obiectul de reglementare al actului normativ îl constituie stabilirea măsurilor necesare pentru protecția mediului și a sănătății populației, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora. Potrivit dispozițiilor anterior citate, autorizația/autorizația integrată de mediu trebuie să conțină cel puțin următoarele: tipurile și cantitățile de deșeuri care pot fi tratate; cerințele tehnice și de orice altă natură aplicabile amplasamentului în cauză pentru fiecare tip de operațiune autorizată; măsurile de siguranță și de prevenire care trebuie luate; metoda care trebuie aplicată pentru fiecare tip de operațiune; monitorizarea și controlul operațiunilor, după caz; măsurile de închidere și de întreținere ulterioară, după caz; tipurile și cantitățile de deșeuri și produse care rezultă din instalație și codurile operațiilor de tratare. De asemenea, legea specială în materia regimului deșeurilor prevede că persoanele juridice care dețin autorizație/autorizație integrată de mediu au obligația să desemneze o persoană, din rândul angajaților proprii, care să urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege sau să delege această obligație unei terțe persoane, iar aceste din urmă persoane trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate [art. 22 alin. (3) și (4) din Legea nr. 211/2011]. Mai mult, legea reglementează, în mod expres, obligațiile operatorilor economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului pentru activitatea de eliminare a deșeurilor, respectiv: să asigure eliminarea în totalitate a deșeurilor care le sunt încredințate; să folosească cele mai bune tehnici disponibile și care nu implică costuri excesive pentru eliminarea deșeurilor; să amplaseze și să amenajeze instalația de eliminare a deșeurilor într-un spațiu și în condiții stabilite de autoritățile teritoriale pentru protecția mediului competente; să introducă în instalația de eliminare numai deșeurile menționate în autorizația emisă de autoritățile competente și să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea [art. 19 alin. (2) din Legea nr. 211/2011]. Atât producătorul sau, după caz, orice deținător de deșeuri, cât și operatorul economic autorizat care desfășoară activități de tratare a deșeurilor sau operatorul public ori privat de colectare a deșeurilor au obligația de a efectua operațiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) din lege, referitoare la ierarhia deșeurilor, și ale art. 20 din lege, care, printre altele, prevăd că gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, în special fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră; fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.  … 20.Totodată, Curtea observă că unul dintre autorii excepției de neconstituționalitate este operator economic care desfășoară activități de tratare a deșeurilor având autorizație/ autorizație integrată de mediu emisă de către autoritățile competente pentru protecția mediului, în acord cu art. 32 din Legea nr. 211/2011, iar celălalt autor al excepției de neconstituționalitate, administrator al celui dintâi. În aceste condiții, Curtea constată că operatorii economici care desfășoară activități de tratare a deșeurilor având autorizație/autorizație integrată de mediu emisă de către autoritățile competente pentru protecția mediului efectuează operațiunile specifice de tratare a deșeurilor cu titlu profesional, potrivit reglementărilor în materie. În consecință, Curtea constată că motivele de neconstituționalitate potrivit cărora sintagma „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii“, din cuprinsul art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011, nu îndeplinește cerințele cu privire la calitatea legii, și anume claritatea, precizia și previzibilitatea, pe motiv că legiuitorul nu precizează, în mod concret, „măsurile obligatorii“ în desfășurarea activităților de colectare, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase, ceea ce ar avea drept consecință faptul că destinatarii normei nu și-ar putea conforma conduita prescripțiilor acesteia, sunt neîntemeiate.  … 21.De altfel, Curtea reține că, potrivit anexei nr. 1 – Semnificația unor termeni în sensul prezentei legi la Legea nr. 211/2011, prin „colectare“ se înțelege „strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor în vederea transportării la o instalație de tratare“ (pct. 6); prin „eliminare“ se înțelege „orice operațiune care nu este o operațiune de valorificare, chiar și în cazul în care una dintre consecințele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanțe sau de energie“ (pct. 12), precizându-se că „Anexa nr. 2 la lege stabilește o listă a operațiunilor de eliminare, listă care nu este exhaustivă“; prin „tratare“ se înțelege „operațiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării“ (pct. 21); prin „valorificare“ se înțelege „orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie în general“ (pct. 24), precizându-se că „Anexa nr. 3 la lege stabilește o listă a operațiunilor de valorificare, listă care nu este exhaustivă“. Faptul că în cuprinsul legii nu sunt enumerate măsurile obligatorii ce urmează să fie luate de operatorul autorizat pentru desfășurarea activităților de colectare, tratare, valorificare și eliminare nu poate conduce la neconstituționalitatea textului de lege criticat, deoarece legiuitorul nici nu ar putea să prevadă, în mod exhaustiv, fiecare măsură în parte, a cărei executare să asigure eliminarea în totalitate a deșeurilor încredințate, conform art. 19 alin. (2) din Legea nr. 211/2011, operatorul autorizat fiind în măsură să stabilească rețete și proceduri de neutralizare, decontaminare, depozitare, valorificare, reciclare și soluții de eliminare finală a deșeurilor, cu încadrarea acestora pe categorii. Anexa nr. 2 – Operațiunile de eliminare la Legea nr. 211/2011 stabilește, la punctele D1-D15, o listă, care nu este exhaustivă, a măsurilor de eliminare a deșeurilor. Totodată, anexa nr. 3 – Operațiuni de valorificare la lege prevede, la punctele R1-R13, o listă, având aceeași caracteristică, a măsurilor de valorificare a deșeurilor.  … 22.De asemenea, Curtea reține că în cadrul operatorilor economici care desfășoară activități de tratare a deșeurilor, având autorizație/autorizație integrată de mediu emisă de către autoritățile competente pentru protecția mediului, activează persoane avizate și diligente, instruite în domeniul gestiunii deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase. Totodată, operatorul autorizat are obligația ca, pe durata deținerii autorizației, să rămână la curent cu normele legale în materie cât privește procedurile specifice de colectare, valorificare, tratare, stabilizare, neutralizare, inertizare și eliminare a deșeurilor. În același sens a statuat instanța de control constituțional, în jurisprudența sa, referitor la persoanele care efectuează activitatea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, respectiv faptul că acestea desfășoară o activitate cu risc permis, scop în care sunt supuse unor forme de școlarizare, așa încât este vorba despre persoane avizate și diligente care, pe durata deținerii permisului de conducere, au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie (Decizia nr. 154 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 16 iunie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 140 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 13 iulie 2017, paragraful 17, Decizia nr. 340 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 29 august 2017, paragraful 19, și Decizia nr. 86 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 13 mai 2021, paragraful 17). … 23.Curtea reamintește că instanța de la Strasbourg a statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special, cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se așteaptă din partea lor să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 35, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109). … 24.În concluzie, având în vedere cele reținute anterior, Curtea constată că prevederile art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate, fiind redactate cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită destinatarilor săi – profesioniști în materie, care, la nevoie, pot apela la consultanță de specialitate, să își conformeze conduita, astfel încât nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei. … 25.Referitor la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a litigiului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanțial, întrucât din cuprinsul textului constituțional invocat nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, pentru a intra în materii din câmpul dreptului substanțial. În acest sens sunt Decizia nr. 317 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 1 martie 2018, și Decizia nr. 24 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 12 aprilie 2021. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, excepție ridicată de Vasile Tofan și Societatea Global Eco Center – S.R.L. din Câmpulung, județul Argeș, în Dosarul nr. 3.436/205/2016 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește