DECIZIA nr. 122 din 20 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 227 alin. (3) și art. 237 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Maria Georgiana Băra în Dosarul nr. 4.386/117/2015 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.252D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă partea Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilier juridic Coralia Florina Saru. Lipsesc autorul excepției și partea Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care precizează că dispozițiile art. 237 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 95/2006 nu mai sunt aplicabile în prezent. Astfel, arată că autoarea excepției este nemulțumită de faptul că, la data realizării serviciului medical de transplant de celule stem, acesta nu era decontat din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, dar putea fi decontat de Ministerul Sănătății, astfel cum se preciza în titlul VI din Legea nr. 95/2006, Ordinul ministrului sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.591/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate pentru anii 2011 și 2012, precum și Hotărârea Guvernului nr. 1.388/2010 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2011 și 2012. Având în vedere aceste împrejurări, prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2014, ipoteza legală criticată pe calea excepției de neconstituționalitate a fost exclusă din art. 237 din Legea nr. 95/2006. … 4.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată de autoarea excepției, reprezentanta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că dispozițiile art. 210 din Legea nr. 95/2006, în forma în vigoare la data efectuării serviciului medical, respectiv anul 2012, prevedeau că toate serviciile care se decontau din Fondul Unic de Asigurări de Sănătate se regăseau în cadrul unui pachet de servicii medicale de bază. Faptul că transplantul de celule stem nu era decontat din acest fond nu are semnificația încălcării art. 34 din Constituție. În concluzie, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 237 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 95/2006 ca neîntemeiată. … 5.În ceea ce privește dispozițiile art. 227 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 arată că dreptul la servicii medicale în sistemul public de asigurări de sănătate este stabilit prin contractul-cadru, care se elaborează în urma consultării cu Colegiul medicilor și Colegiul farmaciștilor din România și este aprobat prin hotărâre de Guvern. De asemenea, în aplicarea acestui contract-cadru sunt emise norme de aplicare. … 6.Potrivit art. 1 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, dreptul de a iniția proiecte de acte normative în vederea adoptării și aprobării de către Guvern revine ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului României. Or, Casa Națională de Asigurări de Sănătate îndeplinește aceste condiții, astfel că susținerea privind neconstituționalitatea art. 27 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 este neîntemeiată. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens arată că garantarea dreptului la sănătate dă acces la pachetul de servicii medicale în sistemul public de asigurări de sănătate, dar trebuie menționat că, potrivit art. 34 din Constituție, organizarea asistenței medicale se stabilește prin lege. Prin urmare, apreciază că textul constituțional amintit nu este încălcat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 7 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.386/117/2015, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 227 alin. (3) și art. 237 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Maria Georgiana Băra, cu prilejul soluționării acțiunii în care a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj la decontarea unui transplant de celule stem. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 237 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 95/2006, care prevăd că este exclus de la decontare din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate transplantul de organe și țesuturi, aduc atingere prevederilor Legii fundamentale privind dreptul la ocrotirea sănătății și dreptul la viață, în măsura în care se interpretează că se referă și la transplantul de celule stem. În acest sens arată că, potrivit definițiilor date de art. 142 din Legea nr. 95/2006, celulele stem nu pot fi asimilate organelor sau țesuturilor, fiind vorba de noțiuni diferite. … 10.De asemenea, autorul excepției arată că dispozițiile art. 227 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, care prevăd că detalierea serviciilor medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond se stabilesc prin contractul-cadru, aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (5), art. 20 și art. 34 alin. (3) din Constituție, întrucât sunt lipsite de previzibilitate. Astfel, arată că prin textul de lege criticat se lasă în seama unor organe administrative, fără nicio atribuție în domeniul emiterii legilor, acordarea, în mod discreționar, a unor servicii medicale, fără a da posibilitatea beneficiarilor serviciilor medicale să conteste în vreun fel actul abuziv de autoritate al acestor organe. În susținerea celor arătate invocă și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 cu privire la principiul respectării legilor. … 11.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate trebuie admisă, în condițiile în care dispozițiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 contravin prevederilor art. 22 alin. (1) și art. 34 din Constituție. De asemenea consideră că dispozițiile art. 227 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 20 și art. 34. … 12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Arată, în primul rând, că susținerile autorului excepției nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci pun mai degrabă în evidență nemulțumirea acestuia față de soluțiile legislative cuprinse în textele de lege supuse controlului de constituționalitate. De asemenea consideră că interpretarea dispozițiilor de lege ține de aplicarea legii, care revine competenței exclusive a instanței de judecată. … 14.În ceea ce privește critica formulată în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul arată că și contractul-cadru este prevăzut de Legea nr. 95/2006 și se aprobă de către Guvern prin hotărâre, astfel că nu este susținută critica referitoare la faptul că acest contract este adoptat de un organ administrativ. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 227 alin. (3) și art. 237 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, dispoziții potrivit cărora:– Art. 227 alin. (3): „Detalierea serviciilor prevăzute la alin. (1) și (2) și modalitățile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru.“Alin. (1) și (2) ale art. 227 se referă la serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv la dreptul de a beneficia de activități de suport, în condițiile legii. … – Art. 237 alin. (1) lit. i): „(1) Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unitățile care le solicită sau alte surse, după caz, sunt: […] i) transplantul de organe și țesuturi, cu excepția cazurilor prevăzute în Contractul-cadru.“ …  … 18.Curtea observă că Legea nr. 95/2006 a fost supusă unor modificări și completări succesive și a fost, de asemenea, republicată. Astfel, prin modificările aduse de art. I pct. 81 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 11 februarie 2014, soluția legislativă a art. 237 alin. (1) lit. i) nu a mai fost preluată în conținutul articolului care enumeră serviciile care nu sunt decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, soluția legislativă a art. 227 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 se regăsește, în prezent, în urma republicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, în conținutul art. 237 alin. (3). Având în vedere însă dispozițiile în temeiul cărora autoarea excepției a solicitat decontarea serviciilor medicale, precum și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată, în redactarea aplicabilă cauzei în care s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate, respectiv înaintea modificărilor aduse de art. I pct. 81 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 și a republicării Legii nr. 95/2006. … 19.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 34 alin. (3) referitor la dreptul la ocrotirea sănătății. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că un prim aspect pus în discuție de autorul acesteia vizează interpretarea dispozițiilor art. 237 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 95/2006, în sensul de a se stabili dacă transplantul de celule stem este inclus în noțiunea de „transplant de organe și țesuturi“, fiind astfel exceptat de la decontare din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, Curtea apreciază că acest aspect vizează, în realitate, modul de interpretare și aplicare a normei de lege, atribuție care revine competenței exclusive a instanței de judecată. … 21.Instanța de contencios constituțional este însă competentă să analizeze criticile de neconstituționalitate privind opțiunea legiuitorului de a stabili serviciile medicale care sunt decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. … 22.Procedând astfel, Curtea reține că, potrivit art. 34 alin. (3) din Constituție, „Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.“ Legea nr. 95/2006 reprezintă o concretizare a acestor prevederi constituționale, reglementând cadrul legal care vizează domeniul sănătății publice. În acest cadru, asigurările sociale de sănătate sunt concepute ca reprezentând „principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației“, destinat să asigure „accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați“ [art. 208 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, devenit, după republicare, art. 219 alin. (1)]. Obiectivul acestui sistem de asigurări este, prin urmare, acela de a oferi asiguraților un „pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat“ [art. 208 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 95/2006, devenit, după republicare, art. 219 alin. (3) lit. g)]. Prin urmare, serviciile medicale incluse în acest pachet trebuie să fie astfel dimensionate încât să răspundă mai multor cerințe cumulative, aflate de cele mai multe ori în opoziție: acoperirea unei cereri de servicii medicale cât mai vaste, limitele Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și imperativul asigurării unei protecții echitabile pentru toți asigurații. Toți acești factori, caracterizați de o evoluție fluctuantă, au determinat legiuitorul să opteze pentru includerea ori excluderea unor servicii medicale din rândul pachetului serviciilor medicale de bază care sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Aceiași factori, care impun atât o mare flexibilitate normativă, cât și un răspuns prompt și adaptat la nevoile de îngrijire a sănătății care se evidențiază periodic în cadrul populației, au condus la soluția ca pachetul de servicii de bază acordat în temeiul Legii nr. 95/2006 să fie stabilit pe baza unui contract-cadru, elaborat de Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate în urma consultărilor cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentiști din România, Colegiul Farmaciștilor din România, Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România, Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor, precum și cu organizațiile patronale și sindicale reprezentative din domeniul medical. Această atribuție se realizează în aplicarea art. 1 lit. b) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 14 mai 2009. De asemenea, Curtea reține că proiectul contractului-cadru se avizează de către Ministerul Sănătății și se aprobă prin hotărâre a Guvernului [art. 217 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, devenit art. 229 alin. (2), după republicare]. Hotărârea Guvernului reprezintă un act administrativ care poate fi contestat în contenciosul administrativ, nefiind, prin urmare, sustras controlului exercitat de instanțele de judecată. … 23.Desigur că, din perspectiva unui asigurat, exceptarea de la decontare a oricărui serviciu medical ori medicament care i-ar putea asigura sănătatea ori, cel puțin, ameliorarea într-o oarecare măsură a acesteia poate fi privită ca o atingere a dreptului la ocrotirea sănătății. De aceea, dimensionarea pachetului de servicii medicale de bază pus la dispoziție în sistemul de asigurări sociale de sănătate trebuie să aibă ca prioritate ocrotirea acestui drept fundamental. Cu toate acestea, așa cum s-a reținut și mai sus, satisfacerea nevoii de servicii medicale a tuturor asiguraților, într-un mod cât mai echitabil, determină legiuitorul să excepteze de la decontare anumite servicii care ar putea genera insuficiența resurselor financiare, defavorizând, prin imposibilitatea decontării serviciilor medicale de bază, o parte dintre asigurați. … 24.Având în vedere toate aceste aspecte, opțiunea legiuitorului referitoare la includerea ori excluderea unor servicii medicale din pachetul de bază asigurat apare ca fiind rezultanta unui ansamblu de factori obiectivi, care, suprapusă pe structura unui cadru legal, reușește să dea expresie prevederilor constituționale ale art. 34 alin. (4), precum și celor ale art. 22 alin. (1). … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Georgiana Băra în Dosarul nr. 4.386/117/2015 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 227 alin. (3) și art. 237 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește