DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011, excepție ridicată de Victor Viorel Ponta în Dosarul nr. 6.805/2/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.997D/2021. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Dan Lupașcu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, arătând că prin Decizia nr. 364 din 8 iunie 2022 sa admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt constituționale, în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. Arată că, în practică, deciziile sunt interpretate în mod diferit, astfel că solicită inserarea unei mențiuni potrivit căreia respingerea ca devenită inadmisibilă nu face inaplicabil cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Decizia nr. 1.324 din 3 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.805/2/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011. Excepția a fost ridicată de Victor Viorel Ponta în recursul împotriva sentinței prin care s-a respins acțiunea formulată de acesta având ca obiect cererea de anulare a Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 4.662 din 1 august 2016 privind luarea măsurilor prevăzute de art. 170 din Legea nr. 1/2011 și constatarea nelegalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii ordinului contestat. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că, pentru ca legea să fie respectată, aceasta trebuie cunoscută și înțeleasă de subiecții de drept, iar pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, pentru a oferi securitate juridică destinatarilor săi. Dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1/2011 nu întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, nu conțin referiri exprese, clare și concise privind procedura de retragere a titlului de doctor în ceea ce privește nerespectarea standardelor de calitate și de etică profesională la momentul obținerii titlului de doctor și aduc o gravă atingere stabilității raporturilor juridice, introducând insecuritate în circuitul civil prin posibilitatea revocării/retragerii actului administrativ de către autoritatea emitentă. Lipsa de claritate și precizie a normei criticate a determinat aplicarea diferită de către instanțele de judecată a textelor din actele normative emise în executarea Legii nr. 1/2011, ducând la lezarea gravă a drepturilor garantate constituțional, respectiv securitatea juridică și încrederea legitimă în actele administrative. … 7.Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016 prin care s-a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 este relevantă sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la natura de act administrativ a titlului de doctor, dar și sub aspectul instituțiilor revocării/retragerii și anulării titlului, instituții avute în vedere de către legiuitor în procesul de modificare a Legii nr. 1/2011. … 8.Astfel, prin această decizie, Curtea Constituțională a statuat că principiul revocabilității actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție și suport legal [art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004]. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, în principiu, toate actele administrative pot fi revocate. Cele normative pot fi revocate oricând, iar cele individuale pot fi revocate cu unele excepții. Printre actele administrative individuale exceptate de la revocare se regăsesc și actele administrative care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege. Titlul științific de doctor este un act administrativ individual care, odată intrat în circuitul civil, produce efecte juridice în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale. … 9.Prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție consacră ca principiu general obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. Aceasta este o obligație generală care revine tuturor, inclusiv autorităților publice. Actele administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească competentă. Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența și procedura de judecată se stabilesc numai prin lege. Este o opțiune a legiuitorului ca pentru constatarea nulității și anularea actului administrativ nelegal să prevadă calea și procedura contenciosului administrativ. … 10.În aceste condiții, textul de lege criticat aduce atingere principiului irevocabilității actelor administrative individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor subiective născute ca urmare a intrării în circuitul civil a respectivului act. Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, introduce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul științific. De asemenea, în conformitate cu aspectele analizate de către Curtea Constituțională în cadrul deciziei menționate, în situația în care există suspiciuni cu privire la nerespectarea procedurilor sau a standardelor de calitate ori de etică profesională, actul administrativ poate fi supus controlului unei entități independente față de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competențe specifice în acest domeniu, care poate lua măsuri sancționatoare cu privire la retragerea titlului în cauză. Revocarea sau anularea actului administrativ nu poate fi dispusă însă decât de o instanță judecătorească, respectând dispozițiile Legii nr. 554/2004, soluție consacrată de altfel și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 11.Prevederile legii care constituie obiectul sesizării instituie un regim legal într-o formă care încalcă mai multe prevederi din Legea fundamentală, dar și din alte legi aflate în vigoare, respectiv art. 4 alin. (3), art. 77 și art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 12.În mod evident, prin actele normative date în executarea art. 170 din Legea nr. 1/2011 se realizează modificarea și completarea voinței legiuitorului prin obligarea Ministerului Educației să ia măsura retragerii titlului științific de doctor pe baza propunerilor formulate de către organismele consultative indicate (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017). … 13.Caracterul vădit incomplet și lipsit de predictibilitate al normelor privind retragerea titlului de doctor atât sub aspectul încălcării principiului irevocabilității actelor administrative, cât și al lipsei de claritate este de natură să determine aplicarea discreționară a unui text de lege. … 14.Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în strânsă legătură cu principiul general al legalității, a statuat cu privire la importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv din punctul de vedere al stabilității acesteia. În acest sens este relevantă și Decizia Curții Constituționale nr. 448 din 29 octombrie 2013. … 15.În concluzie, arată autorul, prevederile legale criticate nu respectă art. 1 alin. (5) din Constituție cu privire la criteriile de calitate ale legii – claritate precizie și previzibilitate – și aduc atingere principiului revocabilității actelor administrative, securității și stabilității raporturilor juridice în ceea ce privește procedura de retragere a titlului de doctor. … 16.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Măsura retragerii titlului de doctor nu poate fi privită ca un simplu act de revocare a unui act administrativ individual care a intrat în circuitul civil. Aceasta constituie o măsură administrativă cu caracter sancționatoriu fundamentată pe o procedură legală de verificare a actului ulterior emiterii acestuia, care are la bază rapoarte de evaluare elaborate de autoritățile competente în asigurarea calității învățământului superior și urmărește realizarea unui interes public major. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului prezent și ale procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011. După sesizarea Curții Constituționale textul de lege criticat a fost abrogat prin art. 260 alin. (5) lit. a) din titlul VI al Legii învățământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023. … 21.Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011. … 22.Textul de lege criticat avea următorul cuprins:(1)În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:[…]b)retragerea titlului de doctor;. …  … 23.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la criteriile de calitate ale legii, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 126 alin. (2) referitor la stabilirea prin lege a competenței instanțelor judecătorești. Se invocă, de asemenea, încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, și ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 364 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 24 august 2022, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1/2011 sunt constituționale, în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. Motivele de neconstituționalitate formulate cu acel prilej sunt similare celor din prezenta cauză, respectiv lipsa de rigoare și previzibilitate a textului supus controlului, care aduce atingere principiului securității juridice, precum și încălcarea principiului revocabilității actelor administrative, cu referire la cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016. … 25.În motivarea Deciziei nr. 364 din 8 iunie 2022, precitată, Curtea a făcut referire la cele reținute prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016 (paragrafele 48 și 49) în care s-a reținut că titlul de doctor este un act cu caracter administrativ și că diploma de doctor, ca înscris certificator al titlului, nu poate fi altceva decât tot un act cu caracter administrativ. … 26.De asemenea, Curtea a observat că prevederile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, constituie consacrarea legislativă a principiului revocabilității actelor administrative, conținând norme de procedură ce instituie calea prin intermediul căreia pot fi supuse controlului de legalitate, la cererea autorității emitente, actele administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice. Potrivit acestui text legal, actele administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească competentă prin introducerea unei acțiuni în termen de un an de la data emiterii actului. Principiul revocabilității actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție și suport legal în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Jurisprudența a statuat că, în principiu, toate actele administrative pot fi revocate, cele normative oricând, iar cele individuale cu unele excepții; printre actele administrative individuale exceptate se regăsesc și actele administrative care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege. Or, titlul științific de doctor este un act administrativ individual care, odată intrat în circuitul civil, produce efecte juridice în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale. … 27.În acest context constituțional și legal s-a statuat, tot prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 50, că o reglementare care stabilește că actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii actului de revocare și produce efecte doar pentru viitor constituie o încălcare a irevocabilității actelor administrative individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor subiective născute ca urmare a intrării în circuitul civil a respectivului act. Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, induce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul științific. … 28.Curtea a subliniat că, în contextul Deciziei nr. 624 din 26 octombrie 2016, intrarea actului administrativ în circuitul civil și producerea de efecte juridice nu se realizează prin simpla emitere a ordinului de atribuire a titlului de doctor, ci doar dacă acesta a generat la rândul său raporturi juridice distincte. În acest sens, la paragraful 55 din această decizie, Curtea a reținut că deținerea titlului de doctor poate constitui o condiție pentru accederea într-o funcție, pentru dobândirea unei calități profesionale, a unui statut profesional, iar, uneori, are implicații inclusiv sub aspect patrimonial, acolo unde legiuitorul a înțeles să gratifice persoana care deține titlul de doctor cu sporuri salariale corespunzătoare acestei pregătiri științifice. … 29.Prin Decizia nr. 364 din 8 iunie 2022, Curtea a reținut că art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1/2011 reglementează retragerea titlului de doctor, indiferent dacă actul respectiv a intrat sau nu în circuitul juridic și a produs sau nu efecte juridice. Din moment ce organul emitent îl desființează pentru motive anterioare emiterii sale (nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională), această retragere are natura juridică a unei revocări. Însă principiul revocabilității actelor administrative nu este unul absolut, ci cunoaște și excepții, printre acestea numărându-se și actele administrative individuale care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege, care nu pot fi revocate, ci doar anulate de o altă autoritate decât cea emitentă. … 30.În consecință, Curtea a reținut că titlul de doctor și diploma de doctor care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege se încadrează în această categorie, acestea neputând fi revocate. … 31.Totodată, Curtea a reținut că retragerea titlului de doctor – act administrativ – care a intrat în circuitul civil și a generat drepturi subiective garantate de lege nu poate lua forma revocării dispuse de instituția emitentă, ci pe cea a anulării, sens în care Curtea, prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 51, a impus exigența ca aceasta să se realizeze exclusiv de o instanță judecătorească. Indiferent de denumirea lor, actele administrative, odată intrate în circuitul civil, se anulează de instanța judecătorească, și nu de instituția emitentă, tocmai pentru că ele nu mai pot fi revocate. … 32.Dacă principiul revocabilității actelor administrative are o consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție, excepțiile de la acestea sunt cuprinse, de asemenea, în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii constituționale. … 33.În acest sens, Curtea a reținut că art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta de securitate juridică, conturează conținutul și limitele revocabilității actelor administrative. Astfel, odată ce un act administrativ a intrat în circuitul civil și produce efecte juridice, principiul securității juridice interzice revocarea lui chiar de către emitent. … 34.Curtea a reținut că trebuie realizată o diferențiere între anularea titlului de doctor de către instanța judecătorească, pe de o parte, și controlul judecătoresc cu privire la revocarea acestui titlu de către organul administrativ emitent, pe de altă parte. Cele două situații evocă ipoteze distincte, conturate după criteriul intrării în circuitul civil și al producerii de efecte juridice. … 35.Curtea a reținut că, în cazul în care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, atât titlul de doctor, cât și înscrisul constatator pot fi desființate numai prin hotărâre judecătorească, pentru că, altfel, dacă desființarea titlului se lasă la îndemâna instituției emitente a actului, se imprimă și se induce o insecuritate asupra raportului juridic deja stabilit. … 36.Pentru toate cele anterior expuse, Curtea a reținut că art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1/2011 încalcă art. 21 și 52 coroborate cu art. 1 alin. (5) din Constituție cu referire la exigențele constituționale privind limitele principiului revocabilității actului administrativ individual, fiind constituțional numai în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. … 37.Prin urmare, Curtea a reținut că este exclusă competența autorității publice emitente de a retrage titlul de doctor care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, această competență revenind instanței judecătorești sesizate în condițiile legii generale în materie, respectiv Legea nr. 554/2004. În acest caz, retragerea îmbracă forma anulării actului, caz în care instanța va verifica numai legalitatea parcurgerii procedurii de conferire/atribuire a titlului de doctor și de emitere a diplomei de doctor, fără a avea competența de a evalua ea însăși calitatea lucrării, nivelul științific al acesteia sau caracterul științific al activității deținătorului titlului de doctor. … 38.Referitor la critica formulată și în prezenta cauză privind lipsa de rigoare a sintagmei „în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională“, motivată prin faptul că prin generalitatea sa nu identifică aceste cazuri, în mod concret în sine și temporal, ceea ce ar fi contrar dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, Curtea a constatat că sintagma este variabilă în timp pentru că standardele de calitate sau de etică profesională sunt, la rândul lor, variabile, potrivit reglementării normative în vigoare la data conferirii/atribuirii titlului de doctor. Însă, odată ce comisia de doctorat s-a pronunțat, nicio altă comisie nu se poate transforma în cenzorul acesteia, astfel încât să infirme constatările acesteia și să dea un verdict propriu. Cele stabilite de comisia de doctorat și validate de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare sunt aspecte necenzurabile ale actului administrativ emis, întrucât vizează aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat, și angajează răspunderea autorității emitente a actului. O reapreciere axiologică a tezei de doctorat și infirmarea titlului de doctor pe considerente străine principiului legalității creează un veritabil risc la adresa securității juridice. … 39.Curtea a mai reținut că, după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia. Astfel, anularea sau revocarea, după caz, a titlului de doctor/diplomei de doctor nu poate fi realizată pentru aceste aspecte, ci doar pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/revocarea acestora, precum și a condițiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor. Altfel s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor. … 40.Curtea a concluzionat că toate aceste aspecte țin de interpretarea și aplicarea legii, revenind autorității emitente sarcina de a face aprecierea in concreto a motivelor invocate pentru revocarea titlului de doctor, cu respectarea principiului aplicării în timp a legii [potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție], apreciere care este supusă controlului judecătoresc. … 41.Având în vedere cele anterior menționate, dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, precum și data sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză, anterioară datelor la care decizia de admitere a excepției a fost pronunțată și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea reține că prezenta excepție de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. … 42.Prin Decizia nr. 585 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 aprilie 2023, paragraful 28, Curtea a reținut, referitor la exercitarea căii de atac a revizuirii în situația soluției de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției, următoarele: deși în cauză se va pronunța o soluție procedurală de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției, se impune precizarea că, potrivit jurisprudenței constituționale în materie, decizia de admitere constituie, și în prezenta cauză, motiv de revizuire a hotărârii instanței judecătorești dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării deciziei de admitere în Monitorul Oficial al României, Partea I. În consecință, soluția procedurală pronunțată în cauza de față nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menționate în condițiile arătate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, și Decizia nr. 212 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 2 august 2019, paragraful 36). … 43.În aceste condiții, potrivit celor reținute prin Decizia nr. 585 din 24 noiembrie 2022, antereferită, precum și jurisprudenței Curții, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, paragraful 33, Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 23 august 2023, paragraful 21, în temeiul prezentei decizii, Decizia nr. 364 din 8 iunie 2022 va putea constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. … 44.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011, excepție ridicată de Victor Viorel Ponta în Dosarul nr. 6.805/2/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește