DECIZIA nr. 120 din 20 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Asociația Ofensiva Tinerilor din Arad în Dosarul nr. 37.872/3/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.160D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că cerința recunoașterii caracterului de utilitate publică al organizațiilor minorităților pentru a participa la alegeri este reglementată prin lege, iar legiuitorul are competența exclusivă de a institui reguli în materie electorală, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție. Cerința impusă nu aduce atingere substanței dreptului de a candida în alegeri. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 3AGP din 14 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 37.872/3/2016, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația Ofensiva Tinerilor din Arad, cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva Deciziei nr. 65D din 13 octombrie 2016, emise de Biroul Electoral Central, prin care a fost respinsă candidatura domnului Claudiu Almășan pentru alegerile pentru Camera Deputaților din anul 2016, întrucât lipseau documentele care să dovedească statutul de utilitate publică al asociației, așa cum prevede art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, care prevăd utilitatea publică între condițiile pentru depunerea candidaturii pentru alegerile parlamentare de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, contravin art. 1 alin. (4), art. 2 alin. (1), art. 8 alin. (1),art. 11 alin. (1), art. 20, art. 36, art. 37, art. 53 alin. (2) și art. 62 alin. (2) din Constituție. În acest sens arată că, în ceea ce privește cerința utilității publice, există un dublu nivel al noțiunii de decizie electorală. Primul nivel de decizie aparține, conform art. 38 și următoarele din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, Guvernului, singura autoritate în măsură să recunoască prin hotărâre caracterul de utilitate publică al unei asociații sau fundații. Al doilea nivel de decizie aparține Biroului Electoral Central, care, în examinarea candidaturii, decide, conform art. 59 din Legea nr. 208/2015, dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de lege. Decizia Biroului Electoral Central are un caracter eminamente formal, verificându-se doar dacă este îndeplinită condiția existenței statutului de utilitate publică al organizației, fără a putea formula aprecieri proprii, deci fără a avea o marjă de apreciere. Prin urmare, adevărata decizie în materie electorală, adică cea care analizează fondul condiției de eligibilitate, aparține Guvernului.  … 6.Din moment ce decizia asupra utilității publice este una electorală, ea trebuie interpretată în lumina exigențelor impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 15 decembrie 2015, pronunțată în Cauza Ofensiva Tinerilor împotriva României și Hotărârea din 2 martie 2010, pronunțată în Cauza Grosaru împotriva României. Astfel, deciziile electorale trebuie luate de un organ care să prezinte minime garanții de imparțialitate. Or, Guvernul nu îndeplinește această cerință, fiind o autoritate eminamente politică, care depinde de susținerea Parlamentului și a cărui numire și competență sunt direct afectate de rezultatul alegerilor parlamentare. Mai mult, implicarea Guvernului în stabilirea eligibilității participanților la alegerile parlamentare încalcă și art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației puterilor în stat. … 7.Autorul excepției de neconstituționalitate mai arată că puterea de apreciere a decidentului nu trebuie să fie excesivă, însă Guvernul are o marjă absolută de apreciere în ceea ce privește acordarea statutului de utilitate publică, neexistând nicio obligație de a proceda în acest sens. Astfel, art. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 prevede că Guvernul „poate“ recunoaște utilitatea publică, fiind doar o facultate și nu o obligație. Totodată, condițiile pentru recunoașterea utilității publice enunțate de art. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 nu se referă la indicatori preciși și cuantificabili, ci la noțiuni de ordin general, a căror evaluare implică o apreciere subiectivă din partea Guvernului și deci un grad ridicat de imprevizibilitate al rezultatului acesteia. Mai arată și că statutul de utilitate publică poate fi retras oricând, prin hotărâre a Guvernului, astfel că un grad de imprevizibilitate continuă să existe chiar și ulterior dobândirii acestuia.  … 8.Având în vedere argumentele mai sus arătate, autorul excepției consideră că art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 contravine art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 36,art. 37 și art. 62 alin. (2) din Constituție. De asemenea, în opinia sa, sunt încălcate art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât se contravine principiului separației puterilor în stat, precum și art. 11 alin. (1) și art. 20 din Constituție, deoarece nu se respectă supremația tratatelor internaționale privind drepturile omului. … 9.În continuare, autorul excepției arată că dispozițiile de lege criticate restrâng exercițiul dreptului de a fi ales, fără a fi întrunite condițiile impuse de art. 53 alin. (2) din Constituție. Astfel, utilitatea publică nu prezintă vreo relevanță în materie electorală, condițiile cerute pentru recunoașterea acestui statut nespunând nimic despre capacitatea de a contribui la formarea și exprimarea voinței politice a cetățenilor ori la reprezentativitatea unei organizații. Reprezentativitatea nu rezultă din numărul sau dimensiunea programelor sau proiectelor derulate, nici din capacitatea logistică sau financiară a organizației sau din vreun alt element care se referă la dimensiunea materială a activităților desfășurate.  … 10.Totodată, autorul excepției arată că nu este respectată nici cerința unei aplicări nediscriminatorii, întrucât condiția utilității publice se aplică doar organizațiilor minorităților naționale nereprezentate în Parlament, legea instituind, astfel o diferențiere nejustificată între organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în funcție de reprezentarea lor parlamentară. În consecință, din moment ce competiția electorală este restrânsă abuziv, nu cetățenii decid prin vot liber exprimat care organizație aparținând minorităților naționale deține legitimitatea pentru a ocupa un loc în Parlament, ci Guvernul care, în mod discreționar, poate sau nu să permită competiția a două sau mai multe organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Se ajunge, astfel, la situația în care cetățenii români aparținând minorităților naționale sunt reprezentați în Parlament, dar nu pot decide liber asupra reprezentantului, încălcându-se art. 2 alin. (1) din Constituție, întrucât exercitarea suveranității prin alegeri rămâne fără obiect în lipsa competiției electorale. … 11.În sfârșit, autorul excepției susține că limitarea impusă de Legea nr. 208/2015 contravine și cerinței art. 53 alin. (2) din Constituție ca prin măsura de restrângere a exercițiului unui drept să nu se aducă atingere existenței acestuia. Deși, teoretic, limitarea ar lăsa intactă existența dreptului, în practică, acesta este suprimat complet ca urmare a cerințelor excesive impuse de lege pentru dobândirea utilității publice și a caracterului esențial arbitrar și imprevizibil al acestei proceduri. În concluzie, art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 încalcă art. 53 alin. (2), art. 8 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Constituție. … 12.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că implicarea executivului în activitatea prealabilă de conferire a statutului de utilitate publică nu are semnificația încălcării principiului separației puterilor în stat. De asemenea consideră că dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 nu împiedică și nu restrâng exercițiul dreptului minorităților naționale de a participa la procesul electoral, ci stabilesc condițiile exercitării lui. În susținerea celor arătate invocă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că „aprecierea oportunității unui anumit prag de reprezentativitate nu este însă o problemă de constituționalitate, cât timp pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului, urmărind numai, precum în legea de față, ca asocierea cetățenilor în partide să aibă semnificația instituționalizării unui curent politic, fără de care partidul rezultat nu-și poate îndeplini rolul său constituțional, prevăzut de art. 8 alin. (2), de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor.“  … 13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 14.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.188 din 6 noiembrie 2008. … 15.Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996 și Decizia nr. 147 din 27 octombrie 1998 referitoare la dreptul legiuitorului de a reglementa condițiile concrete de exercitare a dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcții publice elective. … 16.În același sens invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 2 martie 1987 și din 22 mai 2012, pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52, respectiv, Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 și 84, prin care s-a statuat că dreptul garantat prin art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu este un drept absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut. … 17.În sfârșit, în susținerea punctului său de vedere, Avocatul Poporului invocă și liniile directoare trasate de Comisia de la Veneția prin „Codul bunelor practici în materie electorală“ – Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), punctul 1.3 lit. i) și ii).  … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, dispoziții potrivit cărora „Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective.“ … 21.Autorul excepției consideră că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) referitor la principiului separației și echilibrului puterilor, art. 2 alin. (1) care prevede inalienabilitatea teritoriului României, art. 8 alin. (1) privind pluralismul politic, art. 11 alin. (1) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 36 privind dreptul la vot, art. 37 referitor la dreptul de a fi ales, art. 53 alin. (2) privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale și art. 62 alin. (2) privind dreptul organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, de a avea un loc de deputat, în condițiile legii electorale. De asemenea consideră că sunt încălcate prevederile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la alegeri libere. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica formulată de autorul acesteia se referă la două aspecte. Unul dintre acestea are în vedere autoritatea competentă să acorde statutul de utilitate publică unei organizații, precum și criteriile și procedura aplicabile cu acest prilej. Astfel, autorul excepției invocă lipsa de imparțialitate a Guvernului, marja largă de apreciere de care se bucură acesta în emiterea unei hotărâri referitoare la acordarea statutului de utilitate publică unei organizații, precum și caracterul imprecis al criteriilor legale avute în vedere. Al doilea aspect pune în discuție însăși constituționalitatea condiționării organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale de a avea statut de utilitate publică pentru a putea depune candidaturi pentru alegerile parlamentare.  … 23.Cât privește primul aspect de neconstituționalitate invocat, Curtea constată că, așa cum indică și autorul excepției, reglementarea condițiilor și a procedurii de obținere a statutului de utilitate publică de către asociații, fundații sau federații, precum și de către autoritatea competentă să acorde acest statut își are sediul în capitolul VI din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000. Or, potrivit susținerilor autorului excepției și actului de sesizare, obiectul controlului de constituționalitate îl reprezintă exclusiv dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, și nu prevederile capitolului VI din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Curtea constată că nu este competentă să analizeze această critică de neconstituționalitate.  … 24.Referitor la obligația impusă de art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale de a avea statut de utilitate publică pentru a depune candidaturi la alegerile parlamentare, Curtea, analizând dispozițiile cu un conținut asemănător ale art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, prin Decizia nr. 1.188 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, a reținut că „dispozițiile de lege criticate conțin norme care sunt în spiritul, și nu împotriva, atât al prevederilor constituționale ale art. 6 alin. (1), care recunosc și garantează dreptul la identitate al minorităților naționale, cât și ale art. 62 alin. (2), care legitimează participarea organizațiilor cetățenilor care aparțin minorităților naționale la alegerile parlamentare, în condițiile legii electorale.“ Astfel, Curtea a arătat că „atât condiția recunoașterii caracterului de utilitate publică al organizației respective, cât și cea a depunerii unor liste de membri însumând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor declarați ca aparținând acelei minorități după ultimul recensământ sunt astfel de cerințe, reglementate prin legea organică în materie electorală. Stabilirea, prin lege, a condițiilor menționate nu contravine textelor constituționale invocate ca fiind încălcate, legiuitorul având competența exclusivă de a institui modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție.“ De asemenea, Curtea a reținut că „textele criticate creează un regim special pentru organizațiile minorităților naționale, în măsură să justifice, prin condițiile impuse, reprezentarea reală a membrilor acestora în Parlament.“ Totodată, Curtea a constatat că „textele legale supuse controlului de constituționalitate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1), raportat la art. 4 din Legea fundamentală, și, ca atare, nu pot fi considerate discriminatorii, câtă vreme legiuitorul a urmărit prin aceste reglementări să acorde și organizațiilor minorităților nereprezentate în Parlament posibilitatea să participe la alegeri, nu numai celor care, în baza voturilor obținute în alegeri, sunt deja reprezentate în Parlament.“ În același context, Curtea a invocat și cele statuate prin Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, potrivit cărora „organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate (…), întrucât acestea au îndeplinit condiții mult mai severe pentru a accede în Parlament“. Totodată, dacă criteriile pe baza cărora acele organizații au obținut la ultimele alegeri un loc în Parlament nu sunt îndeplinite și la actualele alegeri, acest lucru va rezulta din votul alegătorilor. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 1.188 din 6 noiembrie 2008 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Ofensiva Tinerilor din Arad în Dosarul nr. 37.872/3/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește